SEAS – Stagiunea Estivală a Artelor Spectacolului 2026, a oferit publicului, timp de 5 zile, posibilitatea de a urmări spectacole, performance-uri, expoziții, filme și ateliere organizate în cadrul Festivalului de Dans Contemporan CONNECT.
Despre importanța desfășurării acestor evenimente artistice și impactul lor asupra publicului, am discutat, în cadrul unui interviu, cu Maria-Luiza Dimulescu, co-director al Festivalului CONNECT, licențiată și absolventă de master în Artele Spectacolului (Coregrafie) la UNATC București și co-fondator al Asociației Delazero.
Ediția din acest an a Festivalului de Dans Contemporan CONNECT are în centru tema „Common Ground”. În ce măsură reușește arta să creeze legături între oameni, comunități și locuri?
Un spectacol sau un eveniment artistic presupune o experiență împărtășită, iar dansul are un avantaj particular în acest sens: nu pornește neapărat de la cuvânt sau de la o poveste pe care trebuie să o înțelegi, ci de la corp, mișcare, emoție și prezență.
Pentru noi, „Common Ground” este și despre a crea conexiuni între oameni, dar și între locuri. CONNECT a devenit anul acesta un festival itinerant, iar Constanța, Bucureștiul și Craiova ajung să comunice printr-un program artistic comun. Aceleași spectacole și artiști întâlnesc publicuri diferite și, în mod inevitabil, fiecare întâlnire schimbă puțin experiența.
Într-un context în care vedem atât de multă polarizare și atât de multe forme de separare, credem că a crea contexte în care oamenii pot fi împreună și pot descoperi lucruri care îi apropie este, în sine, un gest important. Arta nu poate rezolva singură problemele societății, dar poate crea locuri în care dialogul și empatia devin posibile.
Este publicul constănțean familiarizat cu dansul contemporan? Există un public dedicat, interesat în mod deosebit de această ofertă culturală?
Există cu siguranță oameni interesați de dans contemporan în Constanța, însă nu credem că putem vorbi încă despre un public foarte mare și foarte bine conturat în jurul acestei forme de artă. Și tocmai aici ni se pare că există un potențial foarte mare.
Constanța are un public cultural activ, în special în zona teatrului, dar și un public foarte divers, inclusiv datorită caracterului turistic al orașului. Pentru noi, provocarea este să facem legătura între acest public deja existent și dansul contemporan.
Nu ne dorim ca festivalul să se adreseze exclusiv celor care știu deja ce este dansul contemporan sau care merg în mod obișnuit la astfel de spectacole. Din contră, o parte importantă a misiunii noastre este să creăm acea primă întâlnire. Dacă cineva vine la un eveniment CONNECT fără să fi văzut vreodată un spectacol de dans contemporan și pleacă curios să mai vadă unul, considerăm că am făcut un pas important.
Reprezentanții Teatrului de Stat Constanța și-au propus să dezvolte în cadrul SEAS o prezență mai consistentă a dansului contemporan și apropierea publicului constănțean de această formă de expresie artistică. Se poate vorbi despre o formă de educație în formarea unui public pentru dansul contemporan?
Da, cu siguranță. Credem că orice strategie de dezvoltare a unui public pentru o formă de artă presupune și o componentă de educație, chiar dacă nu este vorba despre educație în sensul clasic al cuvântului.
În cazul dansului contemporan, această nevoie este poate și mai vizibilă, pentru că mulți oameni nu au avut ocazia să se întâlnească cu el. Uneori există și o anumită teamă că este o formă de artă greu de înțeles sau foarte abstractă. De aceea, este important să oferim cât mai multe tipuri de întâlniri: spectacole, proiecții, ateliere, discuții, evenimente în spațiul public.
Credem foarte mult în această diversitate. Nu poți construi un public doar spunându-i că dansul contemporan este important. Trebuie să îi creezi contexte în care să îl experimenteze și să își formeze propria relație cu el. În timp, astfel se construiește și familiaritatea, și curiozitatea, și un public fidel.
De ce credeți că această formă de expresie artistică este, încă, insuficient reprezentată în oferta culturală locală?
Este o combinație de factori. Dansul contemporan este în continuare o zonă relativ mică în peisajul cultural românesc, iar infrastructura dedicată lui este limitată. Există mai puține spații, mai puține producții și, implicit, mai puține contexte în care publicul să se întâlnească în mod constant cu această formă de artă.
Pe de altă parte, există și problema percepției. Dansul contemporan este uneori considerat inaccesibil sau destinat unui public foarte specializat. De multe ori, această impresie apare tocmai pentru că oamenii nu au avut suficiente ocazii să îl întâlnească.
De aceea, credem că este important să lucrăm simultan pe ambele direcții: să existe mai mult dans contemporan în oferta culturală și, în același timp, să găsim forme cât mai diverse și accesibile prin care să ajungem la public.
Ce a adus nou ediția din acest an?
În primul rând, pentru noi, această ediție a însemnat o deschidere mai mare către Constanța și către publicul de aici. Am încercat să construim un program care să poată fi accesat și descoperit de oameni cu niveluri diferite de familiaritate cu dansul contemporan.
Am extins programul și în afara spațiilor tradiționale de spectacol, am inclus evenimente în spațiul public, proiecții de filme de dans și ateliere, inclusiv pentru copii. Ne interesează ca festivalul să poată fi întâlnit în cât mai multe forme și de către oameni cu experiențe culturale foarte diferite.
În același timp, faptul că Festivalul CONNECT este anul acesta un festival itinerant, prezent în trei orașe, ne-a obligat să regândim modul în care lucrăm cu publicuri diferite. Este o ediție importantă pentru noi tocmai pentru că ne permite să vedem ce funcționează, ce trebuie ajustat și cum putem dezvolta festivalul mai departe.
Programul coregrafic al festivalului s-a extins anul acesta și în spațiul public. În ce măsură ieșirea dansului din sala tradițională de spectacol poate contribui la apropierea oamenilor de această formă de artă?
Foarte mult. În spațiul public ai șansa de a întâlni oameni care nu ar cumpăra neapărat un bilet la un spectacol de dans contemporan și poate nici nu s-ar gândi să intre într-o sală de teatru pentru a vedea unul.
Ne interesează foarte mult această întâlnire întâmplătoare. Cineva trece printr-un loc, vede un corp care se mișcă într-un mod neașteptat, se oprește, privește câteva minute și poate devine curios. Este o formă foarte directă de apropiere.
În același timp, spațiul schimbă și spectacolul. Dansul nu mai este separat de viața de zi cu zi, ci intră în dialog cu arhitectura, cu oamenii care trec, cu zgomotele orașului, cu lumina și cu ritmul locului. Pentru noi, este și o modalitate de a-i face pe oameni să își privească orașul puțin diferit.
La unele dintre evenimentele și atelierele din cadrul festivalului, participarea publicului a fost gratuită. Facilitarea accesului publicului către această ofertă culturală are și rol educativ?
Da. Accesul este o componentă foarte importantă atunci când vorbim despre formarea unui public. Dacă vrem ca dansul contemporan să iasă dintr-o zonă de nișă, trebuie să reducem cât mai mult barierele care pot exista între public și această formă de artă.
Gratuitatea nu înseamnă însă doar acces financiar. Înseamnă și să creezi contexte în care oamenii să simtă că pot veni fără să aibă cunoștințe prealabile, fără să existe o „manieră corectă” de a privi un spectacol și fără presiunea de a înțelege totul.
Atelierele au, poate, cel mai clar rol în acest sens, pentru că transformă spectatorul dintr-un observator într-un participant. Prin propriul corp, oamenii pot descoperi lucruri pe care altfel le-ar fi privit doar de la distanță.
În cadrul festivalului ați avut și ateliere pentru copii. Ce au reușit să învețe cei mici din aceste experiențe?
În primul rând, să își folosească propriul corp ca instrument de explorare și exprimare, fără să existe presiunea de a face „corect” o anumită mișcare. Dansul contemporan poate fi un foarte bun exercițiu de imaginație și de încredere în propriile alegeri.
Atelierele îi încurajează să observe, să experimenteze, să lucreze împreună și să fie atenți la ceilalți. Învață că aceeași idee poate fi exprimată în mai multe feluri și că nu există întotdeauna un singur răspuns corect.
Pentru noi este important și faptul că această experiență poate construi o relație cu arta de la o vârstă foarte mică. Poate că un copil care participă acum la un atelier nu va deveni dansator, dar poate deveni un spectator curios, deschis către forme diferite de expresie artistică, iar acesta este un rezultat foarte valoros.
Pregătiți și alte evenimente în parteneriat cu Teatrul de Stat, pentru publicul constănțean?
Ne dorim foarte mult să continuăm colaborarea cu Teatrul de Stat Constanța. Pentru noi, parteneriatele locale sunt esențiale atunci când vrem să construim ceva pe termen lung într-un oraș. Un festival poate deschide o ușă, dar pentru ca publicul să se formeze și să rămână conectat la dans contemporan este nevoie de continuitate.
Ne-ar plăcea să dezvoltăm în continuare proiecte care să aducă dansul mai aproape de publicul constănțean, fie prin spectacole, fie prin ateliere, proiecții sau alte formate care pot funcționa în relație cu specificul orașului.
Cred că această ediție este mai degrabă un început decât un punct final. Am descoperit un public, niște parteneri și niște contexte foarte interesante în Constanța și ne-ar plăcea să construim mai departe pornind de aici.
Despre Asociația Delazero
Delazero este o asociație de tineri artiști din domeniul artelor performative, filmului și muzicii, care dezvoltă proiecte dedicate noilor forme de exprimare artistică și accesului unor categorii diverse de public la cultură.
Descoperă mai multe la Discover Dobrogea
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.
