Expoziția „Les Fleurs du mal” poate fi vizitată la Muzeul de Artă Constanța, până pe 30 noiembrie 2024. Proiectul este curatoriat de Nora Cupcencu și ne prezintă instalații, lucrări de sculptură, pictură și new media.
Expoziția „Les Fleurs du mal” face trimitere către simbolistica lui Baudelaire
Florile răului nu reprezintă doar corupția sufletească, ci și posibila renaștere prin suferință, expresia unui dialog între forțele care constrâng și cele care eliberează, arta fiind canalul prin care acești artiști aleg să țină în fața lumii oglinda realității. Astfel, în haosul experiențelor urbane și al alienării sociale și culturale, se nasc florile, iar, în mijlocul grădinii, artiștii construiesc o formă nouă de libertate, una contagioasă, care transcende limitele impuse de exterior, putând elibera și alte persoane dispuse să gândească.
„Les Fleurs du mal, ca titlu al expoziției face trimitere către simbolistica lui Baudelaire, ale cărui reflecții au fost în jurul unei stări ideale, dar și asupra corupției din societate. Toate reflecțiile lui rămân valabile și astăzi, iar în această expoziție am mers în jurul unor teme mari, precum alienare, dezalienare și identitatea artistului în contextul contemporan.
Cei 14 artiști care se află în expoziție au încercat să redea, împreună cu mine, să facem o metaforă vizuală a ceea ce trăim, a sentimentelor de alienare și să încercăm să transcendem cumva această poziție vulnerabilă în care ne aflăm și să facem din atâtea compromisuri dureroase pe care le-am făcut până în punctul acesta, un lucru bun, care să transforme ideea noastră despre validare exterioară.
În acest moment, ca metaforă, noi suntem în interiorul unei grădini în care nu mai este nevoie de absolut nicio validare exterioară pentru a putea merge mai departe și a exprima autenticitatea trăirilor noastre”, a afirmat curatorul expoziției, Nora Cupcencu.
Muzeul de Artă Constanța este primul loc ales pentru această expoziție, care va deveni itinerantă
Muzeul de Artă Constanța este primul loc în care curatorul Nora Cupcencu ales să realizeze expoziția „Les Fleurs du mal”, însă, aceasta va deveni itinerantă. Între lucrările celor 14 artiști se află și un tablou realizat de constănțeanul Gili Mocanu.
„Am pornit panotarea de la lucrarea artistului constănțean Gili Mocanu, ca fiind punctul central al expoziției, atât ca mărime, cât și prin simbolistică și forță. Lucrările sunt realizate de artiști consacrați, care au fost de acord să se împletească cu tineri emergenți și să creeze acest nucleu.
Avem mai multe medii: pictură, obiect, fotografie, instalație site-specific, film-eseu. Acești 14 artiști au fost aleși pentru că am iubit arta lor și lucrările se potriveau în contextul acestor teme. Ei au răspuns invitație și astfel am format un nucleu frumos. Ne propunem ca această expoziție să fie una itinerantă, să ajungem și la alte muzee și să arătăm lumii, ca metaforă vizuală, alienarea și dezalienarea. Sunt lucruri despre care simțim nevoia să să vorbim, mai ales în perioada post-covid, în care ceva s-a schimbat în relația cu societatea și cu noi înșine. Este vorba de o alienare subtilă, pe mai multe paliere – poate fi și existențială, și socială, și culturală, o alienare așa cum Sartre descrie în „Ființa și neantul”, o condamnare la libertate, în care omul este aruncat în existență și libertatea aceasta devine o povară, cumva, pentru că el trebuie să își creeze propriul destin.
Cei 14 artiști sunt: Olimpiu Bandalac, Irina Cîmpeanu, Nora Cupcencu, Matei Emanuel, Dumitru Gorzo, Petru Lucaci, Alex Mirutziu, Gili Mocanu, Denis Nanciu, Răzvan Neagoe, Magdalena Pelmuș, Bogdan Pelmuș, Beniamin Popescu, Alexandru Ranga. Ei explorează teme mari precum alienarea, dezalienarea și problemele legate de identitate, printr-o diversitate de medii artistice – pictură, sculptură, fotografie, instalație site-specific și film/eseu.”, a precizat curatorul expoziției, Nora Cupcencu.
Alexandru Ranga, artistul care ne prezintă două instalații inedite în cadrul expoziției
Alexandru Ranga, unul dintre cei 14 expozanți, a terminat facultatea la Universitatea de Arte din București, în anul 2020, când și-a lansat „scena de șobolani”, o compoziție realizată cu 52 de șobolani, pe care i-a prelucrat în acea perioadă. De altfel, artistul spune că șobolanii și albinele sunt piesele predominante în conceptul său artistic.
„Albinele, o instalație pe care am realizat-o în anul 2022, este o parte din seria mea care se numește Bees. Eu lucrez predominant cu șobolani și cu albine, iar în expoziția aceasta am și un șobolan mai mare, care este un autoportret.
Eu sunt sculptor și îmi place să lucrez foarte mult cu metalul. În instalația inițială, pe care am expus-o la IOMO Gallery, a fost de anvergură mai mare, pentru că era și spațiul mai generos și au fost vreo 200 de albine din bronz și una foarte mare, de vreo 200 de kg, tot din bronz, care era, practic, regina. Așa cum se observă și în această instalație, albinele sunt prezentate ca și cum ar dansa, ca o formă de tornadă, fiind puii reginei, care se învârtesc și se distrează, se joacă pe mediul respectiv în care este amplasată lucrarea. Eu lucrez cu foarte multă pilitură în atelierul meu și, mereu, când calc pe ea mi se zdrobește sub picioare și o simt ca și cum mă otrăvește, mă consumă, e ca viața care, cumva, te consumă într-un final. În instalația de la IOMO cu regina mare, ea, piesa principală, este mai degradată decât piesele mai mici, care dau o senzație mai de bijuterie. Eu am vrut să transmit, într-o formă sau alta, că, regina, care și-a trecut pragul maturității, a primit experiența vieții și apoi s-a retras din acel nisip negru și a avut înțelepciunea să învețe că este ceva nociv, iar copiii, fiind mici, în continuare trag spre necunoscut. În compoziția inițială, în care era prezentată și regina, era și un sunet. Înregistrasem mai multe albine și făcusem un sunet ușor mai SF, care venea din capul ei și era, cumva, un strigăt de ajutor, să se trezească și cei mici, cărora le spunea să nu intre acolo, că ea a trecut prin acel loc și s-a degradat. Este, de asemenea și o relație dintre organicul albinelor și anorganicul care, cumva, distruge mediul.
Șobolanul este un autoportret, pentru că eu m-am dat pe skate vreo 12 ani și a fost un sport pe care l-am practicat cu mare plăcere și care mi-a dezvoltat foarte mult creativitatea. Am ținut foarte mult să am un autoportret în timp ce mă dădeam pe skate.
Șobolanul și albinele sunt piesele predominante în conceptul meu artistic. O iau și sub o formă ușor politică, pentru că șobolanul aparține societăților capitaliste, în care fiecare persoană este „in a rat race” – cursa șobolanului, în care toată lumea luptă pentru roata de cașcaval, iar ulterior se degradează atât oamenii, cât și mediul înconjurător. Albinele putem să zicem că vin din zona est-răsăriteană, unde sunt regimurile mai autocrate.
Pentru mine, stupul de albine, ca și stupul de furnici, înseamnă comunismul perfect. Albinele, după cum se observă, nu au chip, pentru că am folosit ideea de depravare de identitate personală pe care o are și șobolanul. În capitalism există ideea de spirit liber, dar în comunism există doar un întreg, o societate întreagă, ai cărei indivizi nu au identitate, pentru că aceasta din urmă se trage de la puntea de comandă.
Acum urmează să-mi plimb conceptul cât mai mult prin țară și, ulterior, sper să îl duc și în afara României.
În lucrările mele mă inspiră foarte mult relația oamenilor cu natura și cum funcționăm și existăm de atâta timp, o dominăm și totodată vine înapoi și are tendința să rotunjească iar lucrurile.”, a declarat pentru Discover Dobrogea, artistul Alexandru Ranga.
Felicitări! Minunată expoziție și un concept foarte bine gândit, Alexandru Ranga. Îl admir foarte mult.