Artizanii tuaregi Souleymane Albaka și Abdoulaye Ahmed se află, pentru mai bine de o săptămână, în Constanța. Ei sunt nomazi, însă nu au mai călătorit până acum în România și, pentru că vin din mijlocul Saharei, sunt fascinați de întinderea Mării Negre. ”Apa este viață”, spun tuaregii și o apreciază, pentru că, în ținuturile aspre în care trăiesc, setea este dușmanul lor cel mai mare.
Doi artizani tuaregi, maeștri ai bijuteriilor realizate manual, se află în Constanța
Cei doi artizani tuaregi din Agadez, Niger, participă la un workshop de bijuterie etnică tuaregă, la ArtAntik Gallery din Constanța. Aflați deja de o săptămână în Constanța, ei au declarat pentru Discover Dobrogea că, le place ospitalitatea oamenilor, dar și istoria orașului.
”Ne plac pietrele antice expuse în centrul vechi al Constanței și ne-a impresionat povestea poetului Ovidiu. Apreciem muzica tradițională românească și faptul că oamenii din Constanța au un respect față de cetățenii străini, nu sunt rasiști și ne tratează cu prietenie.
Lumea ne salută pe stradă, ne întreabă de unde suntem și se fotografiază cu noi, deși mulți oameni cred că suntem indieni. Musulmanii care ne întâlnesc ne salută, spunându-ne salamalekum.
Ne place să vedem familiile care își plimbă copiii în parcurile cu multă verdeață din Constanța”, au precizat cei doi tuaregi, pentru Discover Dobrogea.
Deși le place în România, iar Constanța va rămâne în sufletul lor și s-ar reîntoarce oricând, cei doi tuaregi spun că nu s-ar muta aici, deoarece ei sunt nomazi și le place să călătorească.
Gastronomia tuaregă este diferită de a noastră, iar în orașul de la malul mării, celor doi oaspeți le-au plăcut, cel mai mult, pastrama de pui cu mămăligă și ciorba de burtă, produse pe care le-au mâncat pentru prima dată.
Niger, o țară despre care cei doi tuaregi vorbesc foarte frumos
Cei doi tuaregi vin din Niger și locuiesc în orașul istoric Agadez. Souleymane Albaka are 34 de ani, este căsătorit și are o fată de aproape 3 ani. Abdoulaye Ahmed, are 43 de ani. Pe soția lui o cheamă Nafissa, are 31 de ani și au 4 copii, doi băieți și două fete.
”La noi, există 21 de triburi tuarege. Tuaregii trăiesc în mai multe grupuri și caste, care sunt denumite ”inadanes”. Noi locuim în zone cu vegetație și, în funcție de sezon ne mutăm, pentru că depindem de apă și iarbă, deoarece copiii noștri au nevoie de lapte.
În hrana noastră zilnică consumăm mult lapte. Bărbații, în afară de munca în agricultură realizează și bijuterii și alte obiecte, iar femeile lucrează la pielării și confecționează genți și bijuterii din piele.
Diferența între triburi vine din modul în care se îmbracă și vorbește fiecare. Toți tuaregii vorbesc Tamashek, dar în mod diferit, avem tradiții diferite și fiecare trib are propriul mod de a trăi, în funcție de zonă. Acum, datorită căsătoriilor mixte, noi avem aproape aceleași obiceiuri.
Tuaregii practică toate vechile tradiții și sunt în continuare seminomazi. În prezent, tradițiile vechi tuarege coexistă cu cele musulmane, dar păstrează și elemente din vechea religie animistă. În antichitate, tuaregii au fost creștinați sub influența Imperiului Roman”, a declarat pentru Discover Dobrogea, Souleymane Albaka.
Bărbaților tuaregi nu le place să divorțeze
Fiind o societate matrilianiară, la tuaregi, femeia este regină în casă, precum regina antică Tin Hinan.
”La noi, femeile se ocupă de casă și administrează totul în gospodărie, iar opinia lor contează întotdeauna.
Femeia este cea care decide totul, iar când divorțează, bărbatul merge mai departe și își părăsește soția, casa și bunurile.
Bărbaților nu le place să divorțeze, pentru că femeia păstrează totul, inclusiv copiii și toate lucrurile dobândite în timp, iar bărbatul nu rămâne cu absolut nimic”, a povestit pentru Discover Dobrogea, Abdoulaye Ahmed.
Tuaregii au remarcat Crucea Regelui Ferdinand, pe care o reproduc, prin tehnici străvechi
Pentru a le oferi o experiență culturală inedită celor doi oaspeți tuaregi sosiți în Constanța, managerul ArtAntik Gallery, Andrei Neagu, i-a dus la spectacolul ”Centenarul Încoronării Regelui Ferdinand I și a Reginei Maria”.
Abdoulaye Ahmed a remarcat, într-o fotografie, Crucea Regelui Ferdinand, o decorație care se numește Ordinul Mihai Viteazul, instituită în anul 1916, pe care și-a produs să o reproducă.
Astfel, el realizează o podoabă inspirată de această decorație, care are forma unei cruci, cu terminațiile brațelor stilizate sub forma simbolului nobiliar Fleur de Lis, iar în centru are monograma Regelui Ferdinand I, cu două litere F andosate. Manufactura este realizată în argint de Abdoulaye, după tehnici străvechi.
Oaspeții tuaregi ne invită să descoperim Nigerul și istoria culturii tuarege
Cei doi tuaregi care se află în Constanța, vorbesc frumos despre țara lor, pe care ne invită să o vizităm.
”Ne-ar plăcea ca românii să cunoască istoria culturii tuarege și, dacă este posibil, să vină și să descopere oamenii de la noi și să vadă cum trăim. Tuaregii sunt nomazi, iar turiștii pot descoperi multe lucruri interesante în țara noastră.
În Niger există două religii – creștinism și islamism, iar Marea Moschee din Agadez este construită în stil tradițional tuareg.
Primul european care a ajuns în orașul nostru, Agadez, a fost un german. Există și o placă memorială în localitate, pe care scrie că exploratorul Heinrich Barth, s-a aflat, în perioada 09-30 octombrie 1850, în Agadez.
Avem numeroase atracții turistice: muntele Bagzam, în care se găsesc peșteri cu inscripții și desene rupestre cu caractere tifinagh. Foarte multe fosile de dinozauri s-au conservat în nisipul deșertului saharian și pot fi văzute. De asemenea, turiștii sunt curioși să viziteze oazele noastre, pline de viață.
În Niger sunt organizate multe festivaluri tradiționale, inclusiv unul de rock psihedelic tuareg, dar și expediții cu caravanele.
Una dintre specialitățile din gastronomia tradițională tuaregă este laptele de oaie sau de cămilă amestecat cu grâu. În oaze, noi avem mici culturi de grâu”, am aflat de la Souleymane Albaka.
În Niger se vorbește în mai multe limbi: hausa, zarma, tamashek, arabă, fulani, beri beri, gurmantche, franceză și engleză, însă limbile oficiale sunt hausa și franceza.
Limba tuaregă este tamashek și are propriul alfabet numit tifinagh, însă, tuaregii vorbesc mai multe limbi.
Cei doi tuaregi care au ajuns în Constanța, au învățat deja câteva cuvinte în limba română, iar Souleymane a compus și un cântec, ”Hai să mergem în Sahara”, al cărui refren este în română
Deoarece visul tuaregilor este ca țara lor să se dezvolte, ei își înscriu copiii la școală, pentru că, spun ei, este nevoie de ingineri, de oameni de știință, de doctori care să îmbunătățească medicina tradițională tuaregă.
0 Comentarii