fbpx

Constanța, oraș turistic astăzi, era, în 1850, un mic sat în ruină, cu vreo 30 de case din chirpici sau din piatră. Abia zece ani mai târziu, după inaugurarea liniei ferate engleze de la Cernavodă, bietul târgușor Kustendge a devenit puțin mai accesibil și a început, timid, să se dezvolte. Instalarea administrației românești în Dobrogea, în 1878, a transformat localitatea cu aproape 8000 de suflete, într-un oraș important, care a atras turiști și oameni de afaceri români și străini.

Constanța avea doar două hoteluri până în 1878

Este greu astăzi să ne imaginăm Constanța cu doar câteva străzi și două hoteluri ”cu sobe de teracotă, băi și instalație proprie de apă”, un lux la sfârșitul secolului al XIX-lea.

În noiembrie 1878, când Dobrogea a revenit la țară, moștenise doar două hoteluri de la turci, Danubiu și Bizanț.

La hotelul Danubiu, situat lângă Piața Ovidiu, a fost cazat, în mai 1864, domnitorul Alexandru Ioan Cuza, care călătorea spre Constantinopol. În onoarea sa, muteșariful de Varna, deoarece la acea vreme Constanța era subordonată administrativ și militar sangeacului de Varna, a dat un banchet în salonul hotelului Bizanț.

După 1860, când a fost inaugurată linia engleză de la Cernavodă, cei care doreau să viziteze Constanța mergeau două ore cu trenul, doar pe această rută, însă, până când a devenit oraș turistic a mai durat o perioadă.

Kustendge, localitatea în care se ajungea foarte greu

Între 1878 și 1895, Constanța era un oraș în care se ajungea foarte greu. Cei care doreau să viziteze Dobrogea, aveau nevoie de multă răbdare. În 1882, Mihai Eminescu a venit la Constanța, la Kustendge cum se numea atunci și a avut nevoie de o zi și jumătate pentru a ajunge.

pod-carol-i-cernavoda”Până la construirea Podului Carol I, cunoscut de noi astăzi Anghel Saligny, pentru cei care veneau din București să se bucure de băile de mare și de soare de la Kustendge, drumul era foarte lung. Trebuia să mergi cu trenul până la Giurgiu, de acolo să te urci pe vas, cu care mergeai până la Cernavodă și abia acolo te urcai în trenul Cernavodă-Kustendge, care te aducea pe malul mării. Mulți preferau ca după călătoria cu vaporul să rămână o noapte la Cernavodă și abia a doua zi să vină la Constanța”, a precizat pentru Discover Dobrogea, Cristian Cealera, educator muzeal în cadrul Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța.

În lipsa hotelurilor, familia regală se caza în locuințele cunoștințelor

Când Regele Carol I a venit la Constanța în 1879, pentru a vedea cum arată posesiunea din noua lui Dobroge, a fost forțat să se cazeze la inginerul englez Edward Harrys. Acesta avea o casă unde se află astăzi Muzeul de Sculptură Ion Jalea. Acolo, regele s-a putut caza împreună cu suita lui, pentru că nu exista un hotel care să fi putut primi 20-50 de persoane la un standard ridicat, a precizat pentru Discover Dobrogea, Cristian Cealera.

Chiar și în 1880, când a sosit la Constanța Regina Elisabeta, ea a fost cazată într-una din casele lui Mihail Kogălniceanu, din b-dul Elisabeta Doamna. Pentru această vizită, Consiliul Comunal a dispus construirea unui chioșc în fața acelor case, a unei scări care să ducă spre malul mării, dar și prelungirea platformei bulevardului și restaurarea Pieței Independenței, astăzi, Piața Ovidiu.

constanta-piata-independentei-piata-ovidiu”După aceea, lucrurile s-au schimbat, pentru că atât statul român, I. C. Brătianu și toți ceilalți politicieni au înțeles că orașul Constanța are un potențial extraordinar și că se poate dezvolta și din punct de vedere turistic, plajele erau frumoase și lumea își dorea să ajungă la mare”, spune Cristian Cealera.

Din anul 1880 au apărut multe hoteluri în Constanța

În monografiile despre Constanța se precizează că, în 1880, în Piața Independenței, acum Piața Ovidiu, a fost ridicat hotelul „Gambetta”, cumpărat in 1881 de bancherul J.G.A. Alleon, pe locul căruia, a fost construită în 1913 Banca Marmorosch Blank, o clădire impunătoare, actualul sediu al Băncii Naționale din Constanța.

constanta-oras-turistic-hotel-d-angleterre-hotel-intim-hotel-regina-constantaUn alt hotel renumit, existent în 1881, în care a stat și poetul Mihai Eminescu, a fost „Hotel d’Angleterre”. El se afla pe locul actualului hotel „Intim”, fost Regina, situat în Centrul Vechi al Constanței. D’Angleterre, era un hotel bun, nu extraordinar, dar care ulterior a căpătat o cu totul altă față, după ce a devenit Regina. Ușor, ușor, Constanța turistică a scos capul în lume.

”Trebuie să spunem că în iunie 1882, Eminescu, în vârstă de 34 de ani a venit la malul mării și s-a cazat la acest hotel d’Angleterre, dar acesta nu era hotelul Intim de astăzi. Era un hotel mai mic, care a fost demolat în 1906. În locul său a apărut Hotel Regina și a fost redenumit Intim de către comuniști, pentru că în Hotelul Regina funcționa Cercul Literar ”Intim” și așa s-au gândit comuniștii să schimbe denumirea din Regina în Intim”, a precizat Cristian Cealera.

constanta-oras-turistic-hotel-carol-constantaHotelul „Carol”, o unitate de lux de pe faleza Cazinoului, care găzduia numai protipendada Bucureștiului, pe care îl știm astăzi drept Comandamentul Marinei Militare, a fost inaugurat în 1882, fiind realizat după proiectul arhitectului Alexandru Orăscu. Unitatea de cazare a găzduit oaspeți importanți și a purtat numele Regelui Carol I. Aici veneau premierii, politicienii, șefii de stat, familia regală. Este, practic. primul hotel în adevăratul sens al cuvântului, din Constanța.

constanta-oras-turistic-Hotel-carol-si-farul-constanta-bulevardul-elisabeta”I. C. Brătianu, primul ministru al României la acea vreme, a insistat să fie ridicat un hotel de lux în Constanța, respectiv hotelul Carol. El s-a implicat și a supravegheat lucrările, fiind în același timp și ministru al Construcțiilor Publice. Statul român a fost foarte interesat și a spus că trebuie să aibă un hotel modern, pentru a atrage turiștii, care trebuie să vadă ce comori sunt aici. 90 de camere care aveau niște condiții deosebite, cum nu prea erau întâlnite în România la acea vreme, cu energie electrică, apă caldă, care atunci erau niște noutăți”, a mai spus Cristian Cealera.

Podul Carol I a făcut Constanța accesibilă pentru turiști

În 1895, după 5 ani de muncă asiduă, statul român reușește să definitiveze Podul Anghel Saligny de la Cernavodă, ”o minunăție inginerească”.

podul-carol-i-podul-anghel-saligny-cernavoda”Din acel moment putem vorbi de o dezvoltare și mai mare a Dobrogei. Orașul Kustendge, redenumit apoi Constanța se bucura de popularitate, dar lumea încă nu venea în număr foarte mare.

În momentul în care a fost construit Podul de la Cernavodă, făceai doar 4-5 ore de la București la Constanța. Te urcai dimineață în tren la București, ajungeai în câteva ore în Constanța, te cazai la hotel și mergeai la plajă”, am aflat de la Cristian Cealera.

În 1890, Constanța avea trei categorii de hoteluri

Odată cu dezvoltarea Constanței, orașul s-a mărit și au apărut ulterior și alte hoteluri. Astfel, în anul 1920 se vorbea de hoteluri de lux, despre hoteluri de clasa I, a II-a și a III-a, care erau de ordinul zecilor. În perioada interbelică erau foarte multe unități de cazare, gata să primească lumea venită atât din țară, cât și din străinătate, spune Cristian Celara.

Cazino ConstantaÎntre timp, a fost construit și Cazinoul din Constanța, inaugurat în 1910. Deoarece acesta a atras mulți turiști români și străini, în 1914 a fost construit pe malul mării, Hotelul Palace, destinat împătimiților de jocuri de noroc care doreau să se cazeze într-o unitate de înaltă clasă.

Turiștii mergeau în Mamaia cu trenul sau cu trăsura, dar se cazau în Constanța

Povestea stațiunii Mamaia începe în anul 1905, când primarul de atunci al Constanței, Ion Bănescu, a hotărât să facă o plajă modernă, pe locul acaparat de dunele mari de nisip din Mamaia. În 1905, dunele înalte au fost nivelate, iar în 1906, mulți turiști ajungeau pe plaja din stațiune.

”În 1906 și în primii ani de la inaugurarea stațiunii Mamaia, turiștii se cazau în Constanța și mergeau la plajă cu trăsura sau cu trenul. Foarte multe persoane cu bani au cumpărat loturi și au ridicat vile în Mamaia, dar nu putem vorbi de hoteluri în acea perioadă.

Stabilimentul de băi era în zona Cazinoului actual din stațiune. Mulți ani mai târziu, prin anii 30 a apărut și Cazinoul Mamaia. Căile ferate reușiseră să se dezvolte.

Ion Adam ne povestește într-o carte scrisă în 1908 despre călătoria de la Constanța la Mamaia, cu trenul. Era un drum foarte interesant, cu multe halte. Ajungea în Anadolchioi și parcă era un drum inițiatic care te ducea în Mamaia și te scăpa de nebunia orașului, pentru a ajunge în puritatea și sălbăticia Mamaiei.

Mamaia a fost perla, însă turismul era de vizitare și de petrecere a timpului liber, mai puțin de cazare. Persoanele importante aveau vile în Mamaia. Știm foarte bine că a fost construit și Palatul Reginei Maria. Practic Regele Mihai a copilărit în acel palat, pentru că, după ce Regina Maria a renunțat la vila regală în favoarea Balcicului și aici rămâne Regina Elena, mama prințului Mihai, care, practic, era toată ziua în Mamaia.

Am găsit tot felul de informații în ziarele vremii, legat de ce-a mai făcut prințul, care era foarte popular, mai ales că era în anii 20, când tatăl său, Carol al II-lea renunță la succesiune, iar Regele Mihai, care avea 5 ani în 1925 devine moștenitor. Lumea era foarte preocupată de soarta prințului Mihai, care era mereu în apele mării.

Veneau foarte multe persoane din toată lumea la Mamaia, chiar și cei din Marea Britanie preferau apele Mării Negre în acea vreme.

În 1936 a fost construit hotelul Rex, primul ridicat în stațiunea Mamaia de către Oficiul Național pentru Turism, o structură nou înființată, care dorea să existe un spațiu de cazare în stațiunea de la mare. Exista și vila Albatros, care acum este hotel Albatros.

Apoi, apar și altele. După anii 1960-1970 au fost construite multe alte hoteluri în Mamaia. Când vedem o vilă cochetă în Mamaia, trebuie să ne uităm la istoricul acelei clădiri și vom afla că a fost făcută în 1940.

Hrisicos, Mercur, High Life, Palace, sunt doar câteva dintre numeroasele hoteluri care și-au adus contribuția pentru dezvoltarea turismului în Constanța în perioada 1878-1940. Unele dintre ele au fost reabilitate și arată foarte bine și acum. Să nu uităm de actualul sediu al Băncii Naționale, care este fostul Hotel Mercur din Piața Ovidiu, a fost restaurat foarte frumos și respectă exact arhitectura interbelică”, povestește Cristian Cealera, educator muzeal în cadrul Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța.

Constanța are multe povești frumoase din perioada în care a devenit oraș turistic, însă, nici cu stațiunea Mamaia nu ne era rușine, pentru că a fost extrem de apreciată de-a lungul timpului, de către turiștii români și străini.

Share

13 Comments

  • Bratu Eduard spune:

    Felicitări! Cel mai interesant articol citit anul acesta, Nici macar nu am stiut ca exista: discoverdobrogea.ro…..

  • Bogdan spune:

    Înainte de 1878 nici în București nu existau prea multe hoteluri, asa ca în Constanța, un loc izolat la acea vreme, doua hoteluri nu era chiar de neglijat.

  • Popa Ion spune:

    La COnstanta mentalitatile orientale si nepasarea vechilor primari au dus orasul in ruina.Trebuie separata distractia teribilista dusa spre Mamaia, de cea cu caracter cultural rezervata pentru Constanta.Concertele tineresti sa se desfasoare la Mamaia.

  • Mihaela spune:

    O, Doamne! 💔😥
    Mulțumesc din suflet!
    Nu stiam nimic din ce ai aflat, mulțumesc! 🤗 🤗 ❣️❣️

  • Gavrila Ion spune:

    Ar fi interesant un istoric al principalelor clădiri de mare utilitate publică : poșta, gara veche, gara maritimă, prima biserică ortodoxă, pompierii, jandarmeria, primele mari unități militare, banca națională, CEC-ul, prima mare piața, primul spital din Constanța, dar și ceva despre resturile arheologice ale vechiului Tomis. Se poate face un adevărat foileton, sau scrie o monografie actualizată a Constanței. Mulțumesc mult pentru informații!

    • Auris Luca spune:

      Este o idee bună, mulțumim! Despre gara maritimă, catedrală, biserica romano catolică, primele plaje din Constanța sau plaja Mamaia avem deja articole, dar urmează să scriem și despre alte instituții. Ne bucurăm că există interes pentru astfel de subiecte.

  • DanMDan spune:

    Aveti dreptate toti.Asta este istoria fostului oras Kustendge si a actualului oras Constanta.Dar asta a fost demult si mai conteaza doar in istorie.O poveste frumoasa si interesanta.DAR ACUM CE S-A ALES DE EL??? PRAFUL .Este cel mai mare nedezvoltat si prost oras din Romania cu oamenii cei mai nepasatori si corupti din tara,unde minoritatile nationale isi fac de cap dupa bunul lor plac..In decursul anilor altii au reusit sa dea inapoi firul istoric al acestei frumoase povesti si sa intoarca istoria orasul inapoi la origini.Sau……nu mai dureaza mult.

    • yigru zeltil spune:

      ”minoritatile nationale isi fac de cap dupa bunul lor plac” Si partea aceasta din comentariu dovedeste o degradare – mentalitatile majoritarilor din Constanta sunt tot mai putin cosmopolite si lasa loc derapajelor in atitudinea fata de romi mai ales (nu ca n-ar fi inceput si aromanii sa fie tratati cumva, dar in alt fel… daca stiti la ce ma refer). Totul porneste de la (re…)colonizarea Dobrogei de catre romani, dar aceasta se desfasura intr-un ritm molcom pana sa vina stalinistii, care au inchis pravaliile minoritarilor din centrul vechi (doar nu erau acestia sa concureze cu monopolul de stat, nu!?) si si-au batut joc de cimitire si nu numai, iar apoi ceausismul a dus la implinire atat urbanizarea Constantei, cat si accelerarea omogenizarii ei.
      Evident ca acum ce sare in evidenta este aparitia campusului social (numit, in chip simptomatic, de catre majoritari: ghetou…) Henri Coanda, unde au fost adusi laolalta, printre altii, romii evacuati din centrul vechi dupa o intreaga serie de retrocedari. Nu e exclus ca in deceniul acesta sa vedem si un al doilea campus social – probabil, de data asta, intr-o zona mai industriala, ca prea au fost deranjate interesele imobiliare ale proprietarilor din cartierul Badea Cartan…, -, si atunci va deveni mai omogena si zona centrala ce cuprinde… Piata Grivitei. Unii abia asteapta sa gentrifice acea zona…
      Intre timp, Constanta nu e un pol al migratiei, nu e un pol al turismului cultural, nu sunt locuri de munca nici pentru romani si nici pentru studentii straini care ar dori prin absurd sa ramana… Foarte departe de a fi vreun omolog al lui Rotterdam, cum ar fi fost firesc. Oamenii nu se comporta ca in Rotterdam, ci ca in Slatina, si asta nu se va schimba cu piste de biciclete…

  • gheorghebucharest@gmail.com spune:

    Felicitări și continuați pe viitor 🙋‍♂️

Leave a Reply