fbpx
De ce au ajuns păsările flamingo în Dobrogea și cum să le observăm fără să le stresăm

iunie 1, 2021

flamingo-dobrogea-lacul-tulzla-constanta-foto-mircea-bezergheanu

Despre păsările flamingo s-a scris mult în ultima săptămână și chiar s-a declanșat un adevărat pelerinaj pe malul Lacului Tuzla din județul Constanța. Ceea ce le-a lipsit multor oameni a fost informarea corectă asupra modului în care pot merge să observe flamingo. Unii le-au dus pâine, alții au organizat excursii și au existat persoane care, din dorința de a obține câteva fotografii sau filmări mai bune, s-au apropiat prea mult de păsări sau au ridicat ilegal drona într-o zonă protejată, aflată în administrarea Rezervației Biosferei Delta Dunării.

Răzvan Popescu-Mirceni: ”Există mai multe ipoteze pentru care păsările flamingo au ajuns în Dobrogea”

”Există mai multe ipoteze pentru care păsările flamingo au ajuns în Dobrogea. Una dintre ele este posibilitatea schimbării curenților de care se folosesc păsările pentru migrație.

flamingo-dobrogea-foto-mircea-bezergheanuO altă ipoteză este secarea lacurilor din nordul Africii sau din sudul Turciei, zone în care păsările flamingo cuibăreau, astfel că suprafețele pe care ele le utilizau au fost reduse, iar unele au devenit locuri în care acum se cultivă diferite plante.

Nu este exclusă nici ipoteza potrivit căreia, păsările au fost stresate de anumite activități umane și astfel sunt în căutare de noi locuri în care să își crească puii.

flamingo-in-dobrogea-foto-mircea-bezergheanuEste foarte probabil ca una dintre aceste ipoteze sau chiar toate cumulate, să fi determinat păsările flamingo să caute noi locuri și astfel au ajuns în Dobrogea”, a declarat pentru Discover Dobrogea biologul Răzvan Popescu-Mirceni.

Păsările flamingo ar putea cuibări pe Lacul Tuzla

Colonia de păsări flamingo care poposește pe Lacul Tuzla din județul Constanța ar putea să cuibărească în zonă. De regulă, aceste păsări cuibăresc doar în condițiile în care sunt foarte multe, pentru a-și putea proteja ouăle și puii.

flamingo-in-dobrogea-foto-mircea-bezergheanu”Coloniile de păsări flamingo se pot forma și de la 60 de exemplare, așa cum este cazul celor de pe Lacul Tuzla. Ele sunt o specie gregară, care are roluri foarte bine stabilite. Când unele mănâncă, altele păzesc colonia, iar dacă sesizează vreun pericol, cele care stau de pază dau alarma. Inclusiv când au pui, păsările flamingo fac cu schimbul la clocitul ouălor”, am mai aflat de la biologul Răzvan Popescu-Mirceni.

Cornel Cotorogea: ”Pe Lacul Tuzla, păsările flamingo au condiții bune pentru cuibărit”

”Câteva dintre condițiile pentru ca păsările flamingo să cuibărească în Dobrogea, sunt deja îndeplinite. Înaripatele roz au avut ritualuri de curtare și de împerechere, iar femelele s-au colorat deja mai mult, sunt mai roz decât atunci când au venit. Acestea sunt semne că s-ar declanșa cuibărirea. Păsările flamingo depun câte un ou, pe care îl clocesc cu rândul.

flamingo-in-dobrogea-foto-mircea-bezergheanuNu este o regulă ca păsările să revină în migrație în același loc, astfel că nu este exclus ca în anii următori ele să nu mai ajungă în Dobrogea.

Totuși, dacă vor cuibări în zonă, puii pot reveni aici, deoarece ei au repere naturale și se întorc acolo unde s-au născut. Ploaia din aceste zile nu le deranjează, ba chiar le ajută, pentru că se înmoaie mâlul și își pot construi mai repede cuiburile”, a afirmat pentru Discover Dobrogea, Cornel Cotorogea, observator, pasionat de ornitologie.

Emanuel-Ștefan Baltag: ”A fost o debandadă totală și o lipsă de comunicare când au ajuns la noi păsările flamingo”

Cel mai important lucru, atunci când mergem să observăm păsările, este să păstrăm o distanță de siguranță. Ele ne percep ca pe niște prădători și le speriem, astfel că trebuie să stăm cât mai departe de ele. În caz contrar, păsările își pot părăsi cuibul și ouăle și astfel pierderea este foarte mare, situație care s-a întâmplat de foarte multe ori, inclusiv în Delta Dunării.

flamingo-in-dobrogea-foto-mircea-bezergheanu”Având în vedere că păsările flamingo ajung accidental la noi, dar și faptul că nu le place să fie deranjate de oameni, distanța de 500-1000 de metri pe care le-o oferă Lacul Tuzla nu este suficientă.

Oamenii trebuie să cunoască niște reguli, pentru a se putea apropia să facă observații. A fost o debandadă totală și o lipsă de comunicare când au ajuns la noi păsările flamingo, însă mare parte din vină o au și fotografii, care merg cât mai aproape de ele și le alungă, până când vor pleca de tot, pentru că își dau seama că nu este o zonă de stat.

Dacă la 1000 de metri stă un om, nu este o problemă pentru ele, dar dacă se adună 30-40 de oameni, atunci situația le deranjează, mai ales dacă acele persoane sunt îmbrăcate în toate culorile, iar stresul pentru flamingo devine destul de mare.

Când mergem să observăm păsările, este bine să purtăm haine în culori care să fie cât mai camuflabile.

Dar cel mai important este să mergem cu un binoclu sau cu o lunetă, nu să ne ducem să le vedem cu ochiul liber, pentru că vom dori să ne apropiem foarte mult pentru a le observa și astfel le gonim, pentru că păsările, dacă nu se simt în siguranță, vor pleca.

Flamingo-foto-mircea-bezergheanuAstfel de păsări, care ajung aici accidental, nu sunt atașate deloc de zonă și nu vor încerca să rămână aici să cuibărească, dacă sunt deranjate.

Au mai fost cazuri acum doi ani când au cuibărit în Ucraina, astfel că nu este exclus ca ele să plece în nord, dacă aici nu se simt în siguranță.

Ele pot cuibări aici, au condiții, dar nu știm exact dacă este suficientă sursa de hrană pe care o au, pentru că nu sunt specii care cuibăresc în astfel de zone”, a declarat pentru Discover Dobrogea, Ștefan-Emanuel Baltag, expert principal ornitolog, directorul Stațiunii Biologice Marine ”Prof. Dr. Ioan Borcea” de la Agigea.

Păsările flamingo depun un ou, iar puii nu au culoarea roz

Păsările flamingo au culoarea roz, care provine de la beta-carotenul din crustaceele cu care se hrănesc. Dacă dieta lor nu va mai conține creveți vii sau hrană cu pigmenți carotenoizi, ele își vor pierde acea culoare frumoasă și vor deveni alb-gri. Totuși, culoarea nu o pierd instantaneu, pentru că penele, odată crescute, își păstrează aceeași culoare, însă, următoarele pene care vor crește, nu vor mai fi roz, am aflat de la Ștefan-Emanuel Baltag, expert principal ornitolog, directorul Stațiunii Biologice Marine ”Prof. Dr. Ioan Borcea” de la Agigea.

flamingo-in-dobrogea-foto-mircea-bezergheanu„În general, păsările flamingo depun doar un ou, însă depinde foarte mult de sursa de hrană pe care o au. Dacă au mai multă mâncare, pot depune mai multe ouă, astfel că pot avea mai mulți pui sau nu. Dacă ies mai mulți pui și au suficientă hrană trăiesc mai mult sau mai puțin, totul este în funcție de hrană.

Existau primele indicii că păsările flamingo de la Murighiol încercau să își construiască cuiburi, dar nu avem nicio garanție că ar fi cuibărit.

Puii de flamingo se nasc cu pene gri și albe. Ele devin roz după un an, când păsările se maturizează”, a precizat expertul principal ornitolog Ștefan-Emanuel Baltag.

De altfel, denumirea păsărilor vine de la culoarea pe care ele o au. ”Flamingo” provine din cuvântul spaniol sau portughez ”flamenco”, în traducere ”colorat ca flacăra”, cu referire, desigur, la superba culoare a penajului acestor păsări.

De ce ornitologii au făcut public locul în care au poposit păsările flamingo

După ce foarte mulți oameni care nu au nici cele mai elementare informații despre păsările flamingo și care au mers la ele inclusiv cu pâine pentru a le hrăni, au apărut numeroase discuții între ornitologi, cu privire la protejarea, pe viitor, a informațiilor legate de locul în care poposesc aceste păsări.

păsări-flamingo-dobrogea-foto-mircea-bezergheanu”Cu siguranță, informațiile despre locurile în care ajung astfel de păsări vor fi date mult mai restrictiv în viitor.

Ornitologii s-au gândit că este o observație destul de interesantă, mai ales că acum, în România, observarea păsărilor este în creștere și vrem să atragem oamenii să cunoască diferite specii. De aceea, până acum, toate informațiile despre păsările rare s-au făcut publice.

Asta a fost și pentru că nu se știa că vor încerca să cuibărească acolo, nu era niciun semn că ele vor rămâne o perioadă mai lungă, ci, pur și simplu s-a crezut că este un grup de flamingo care trece pe acolo pentru câteva zile, așa cum s-a întâmplat și în alți ani, aceasta a fost previziunea.

De aceea informația a fost publică, pentru ca oamenii pasionați de păsări să meargă să le vadă cu ușurință, dar în anumite condiții. Ideea este că acolo s-au dus foarte multe persoane care nu știu nici măcar cu ce se hrănesc păsările și le-au dus pâine.

Pasari-rare-pe-lacul-tuzla-foto-mircea-bezergheanuOamenii trebuie să știe că nu trebuie să hrănească animalele și păsările sălbatice, nici măcar lebedele, mai ales cu pâine. Putem să hrănim iarna păsările, dar să ne documentăm foarte bine pentru a ști ce mănâncă ele.

Pâinea nu este un aliment bun pentru ele, deoarece ea conține sare și multe alte substanțe care le pot afecta organele interne și le pot produce probleme digestive.

În plus, sunt și mulți fotografi de păsări care nu respectă etica și merg în zonele strict protejate, în care accesul este interzis, pentru a face poze păsărilor”, a afirmat pentru Discover Dobrogea, Ștefan-Emanuel Baltag, expert principal ornitolog, directorul Stațiunii Biologice Marine ”Prof. Dr. Ioan Borcea” de la Agigea.

Distrugerea zonelor de cuibărit stresează foarte mult păsările

Chiar dacă păsările flamingo vor cuibări în Dobrogea anul acesta, nu este o regulă ca în anii viitori să vină mai multe surate ale lor, aici.

păsări-flamingo-în-dobrogea”A fost un grup care, probabil, nu a putut să cuibărească unde făcea acest lucru de obicei, în Grecia, în Cipru, în Israel, Turcia, Italia, Muntenegru.

Cu cât se distrug mai multe zone acvatice, cu atât reducem suprafețele de pescuit pentru majoritatea păsărilor, nu doar pentru flamingo și atunci, ele încearcă să își găsească altă locație de cuibărit.

Asta înseamnă un cost energetic foarte mare pentru ele, deoarece sunt obișnuite să meargă într-un anumit loc în care să cuibărească, își calculează resursele de energie, după care ajung acolo și nu reușesc să cuibărească și trebuie să se mute.

Pasari-flamingo-lacul-tuzla-constanta-foto-mircea-bezergheanuCu cât se duc mai departe, cu atât consumă mai multă energie, ceea ce înseamnă că reduc șansele de a putea să depună ouă, deoarece depunerea pontei este foarte costisitoare din punct de vedere energetic”, spune Ștefan-Emanuel Baltag, expert principal ornitolog, directorul Stațiunii Biologice Marine ”Prof. Dr. Ioan Borcea” de la Agigea.

Cei care merg să vadă păsările flamingo pot distruge, neintenționat, cuiburile altor păsări

”Păsările flamingo pot produce deranj prin sosirea lor în Dobrogea, deoarece acolo unde s-au așezat ele sunt multe alte specii care cuibăresc, printre care ciocîntors, ibis și multe altele.

flamingo-pe-lacul-tuzla-constanta-foto-mircea-bezergheanuAcestea, din cauza numeroaselor persoane care se perindă pe malul lacului își pot muta locul în care cuibăresc și chiar există riscul să își abandoneze ouăle.

Mulți oameni care merg să vadă păsările flamingo se plimbă printre cuiburile altor specii și pot să calce chiar și pe ouăle lor, dacă nu le văd. Pentru flamingo, în schimb, nu există această problemă, ei stau destul de departe de zonele circulate și își pot apăra ouăle sau puii”, a afirmat pentru Discover Dobrogea, biologul Răzvan Popescu-Mirceni.

”Cei care doresc să iasă în natură și să observe păsările pot încerca să meargă cu grupurile de ornitologi, pentru că astfel vor beneficia de informații utile, dar și de un binoclu sau o lunetă cu care să le privească, iar deranjul pentru păsări va fi mult mai mic.

Sunt ONG-uri, grupuri pe Facebook, cu care se poate lua legătura și cei mai mulți sunt deschiși să ia oameni cu ei și să îi învețe cum se face observația păsărilor.

Există organizații la nivel național pe care cei interesați le pot căuta, printre care Societatea Ornitologică Română, Grupul MILVUS, Universitatea din Iași, care are la Agigea o Stațiune de Cercetări unde este un grup care studiază păsările sau Universitatea Ovidius Constanța”, ne recomandă Ștefan-Emanuel Baltag, expert principal ornitolog, directorul Stațiunii Biologice Marine ”Prof. Dr. Ioan Borcea” de la Agigea.

Toate imaginile din acest articol au fost preluate de pe pagina de Facebook a fotografului Mircea Bezergheanu.

0 Comentarii

Înaintează un Comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Urmărește-ne

Te-ar mai putea tenta și…

O nouă săptămână plină pentru sportivii CSM Constanța!

O nouă săptămână plină pentru sportivii CSM Constanța!

Sportivii CSM Constanța au meciuri importante în ligile de baschet, handbal, volei și rugby, la seniori, tineret și juniori. Baschetbalistele joacă primul meci din semifinalele Ligii Naționale, vineri seară, la Constanța, unde atmosfera va fi încălzită de un show...

Pin It on Pinterest