Constanța ar trebui să fie, fără doar și poate, un puternic brand turistic. Și nu mă refer la stațiunea Mamaia, cu plajele și hotelurile ei sau la cartierele Consilierilor ori Tomis 3, ci la situl urban Constanța, zona veche a orașului cu monumentele ei istorice, care reprezintă un mix de arhitecturi, culturi și religii, unic în lume. Casa cu lei sau casele Embiricos, Manicatide, Cănănău sau Vila Șuțu, hotelurile Carol I, Intim, Marea Neagră și nu în ultimul rând Cazinoul, sunt doar câteva dintre imobilele care îi dau farmec orașului de la malul mării. Și pentru ca imaginea Peninsulei să fie mai completă, îi vine în sprijin octogonul confesional. Este vorba despre 8 lăcașuri de cult diferite, ce reprezintă religiile: islamică, mozaică, greco-catolică, ortodoxă și armeană, toate condensate în zona peninsulară. Multe clădiri de patrimoniu se află în paragină, dar vestea bună este că unele ar putea fi reabilitate anul acesta.

Farmecul Constanței este dat de trecut, de istoria și poveștile ei

Constanța este cel mai vechi oraș cu locuire continuă de pe teritoriul României, iar imobilele construite în zona veche la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului XX sunt cele mai frumoase. Este adevărat, cele mai multe dintre ele sunt foarte degradate din cauza lipsei de interes a proprietarilor privind reabilitarea lor. Trebuie să conștientizăm însă că aceste monumente istorice au nevoie să fie restaurate și promovate, deoarece, pentru ele ar veni turiștii în Constanța, nu pentru vilele noi cu o arhitectură îndoielnică. Multe dintre clădirile vechi din oraș au câte o poveste, pe care localnicii și turiștii doresc să o afle.

Zeci de monumente istorice așteaptă să fie reabilitate

reabilitare cladiri istorice constanta”În zona peninsulară se concentrează cele mai multe clădiri care se află într-o stare precară, de precolaps unele dintre ele. Sunt câteva zeci într-o situație proastă, care au proprietari privați. Foarte puține sunt într-o condiție bună, fie pentru că au fost reabilitate sau pur și simplu au noroc cu o structură rezistentă. Alte câteva zeci de monumente istorice se află în administrarea RAEDPP și sunt într-o stare avansată de deteriorare.”, mi-a declarat directorul Direcției Județene pentru Cultură Constanța, Magdalena Tiță. Ea spune că au fost amendați proprietarii imobilelor, tocmai pentru ca aceștia să conștientizeze că trebuie să ia măsuri.

RAEDPP Constanța va restaura 26 de clădiri vechi, anul acesta

Am discutat în decembrie 2018 cu directorul tehnic al RAEDPP Constanța, Gheorghe Tudorache și am aflat că, din acest an, 26 dintre clădirile istorice pe care le administrează regia, vor fi reabilitate sau vor beneficia de lucrări de întreținere. El spune că a obținut deja acordul primarului, iar proiectul trebuie votat de consilierii locali. Par a fi vești bune, însă de doi ani se discută despre refacerea clădirilor din patrimoniul Primăriei Constanța și nici până acum nu au fost demarate lucrările. Interesant este faptul că nu au fost realizate proiecte pentru obținerea finanțării de la Uniunea Europeană, astfel că toate operațiunile vor fi făcute din fondurile RAEDPP.

Legi există, dar nu sunt prea clare

”Există art. 36 în Legea 422/2001, legea de bază pentru protejarea monumentelor istorice, ce prevede obligațiile pe care le au proprietarii imobilelor clasate. În aceeași lege există și sancțiunile, dar ar fi fost bine ca acest articol să fie mai clar și să prevadă termenele în care un proprietar al unui monument istoric, să realizeze o reabilitare. Acum este o chestie nedefinită, se poate prelungi procesul, proprietarul poate invoca multe motive pentru care nu poate recondiționa clădirea, amenzile sunt contestate, se ajunge în instanță, depinde foarte mult și de optica judecătorului”, spune Magdalena Tiță.

Ce amenzi le puteți da proprietarilor care nu au grijă de monumentele istorice pe care le dețin?

Direcția colaborează cu toate instituțiile care au astfel de clădiri în administrare dar și cu proprietarii privați, în măsura în care îi cunoaște. Sunt situații în care monumentele sunt vândute și nu întotdeauna îi este adus la cunoștință acest lucru Direcției Județene de Cultură. Aceasta reprezintă o obligație a proprietarilor, pentru că Legea 422 prevede că statul român, fie prin Ministerul Culturii, fie prin Direcția de Cultură, în funcție de categoria monumentului respectiv, A sau B, trebuie lăsat să își exercite dreptul de preempțiune. Astfel, direcția află cine este noul proprietar. Dacă acest lucru nu se face și proprietarul nu solicită la vânzare dreptul de preempțiune așa cum prevede legea, de multe ori, direcția nu știe că  s-a schimbat proprietarul și nu poate avea o relație directă, o colaborare cu acesta, nu îl poate pune în gardă despre toate atribuțiile și obligațiile pe care acesta le are, potrivit legii.

Sancțiunile sunt prevăzute fie în OUG 43/2000 care privește mai mult monumentele situri, fie în Legea 422/2001 sau Legea 50/1991 pe care are competență atât Direcția Județeană pentru Cultură, cât și Poliția Locală. Amenzile sunt date atunci când proprietarii distrug clădirile cu bună-știință sau când nu își respectă obligațiile.

Casa cu lei, o clădire superbă, aflată într-o stare avansată de degradare

Casa cu lei reabilitare

”Casa cu lei, cu siguranță poate fi reabilitată. Proiecte vechi există, dar nu s-au pus în aplicare. Se află de peste 10 ani în proprietatea unei societăți. În tot acest timp, cu excepția faptului că a fost păzită, ceea ce este un lucru pe care proprietarul trebuie să îl facă, a fost lăsată să se deterioreze, nu s-a făcut nici un fel de lucrare de reabilitare. Casa cu lei, potrivit actelor este în proprietatea S.C. Vega Turism iar Casa Manicatide aparține firmei S.C. Sandra Cuture. Ambele sunt situate pe strada Titulescu, stradă ale cărei clădiri, dacă ar fi reabilitate, ar fi cea mai frumoasă stradă din Constanța”,  spune directorul Direcției de Cultură, Magdalena Tiță.

Reprezentanții direcției au încercat de nenumărate ori, prin corespondență sau telefonic să ia legătura cu proprietarii celor două clădiri. Nu au avut însă un feed-back, iar în 2017 au mers la proprietăți pentru a vedea cum arată în interior cele două imobile. Starea lor este degradată, nu este deloc bună, fațadele sunt cum sunt, componentele stau să cadă, sunt multe probleme. Dar structura lor este rezistentă și reabilitarea poate fi făcută. Importantă este dorința, iar în sensul acesta direcția a considerat că nu există dorință și le-a dat amenzi celor care dețin ”Casa cu lei”, ”Casa Manicatide”, ”Vila regală din Mamaia” și alte clădiri de patrimoniu din oraș. Sancțiunile au fost contestate în instanță și de foarte curând (decembrie 2018), direcția a reușit să câștige procesul, iar amenzile contravenționale vor trebui achitate. Acum speră să se întâmple ceva, pentru că au luat legătura telefonic cu un arhitect care se va ocupa de proiectele de reabilitare ale ambelor imobile (Casa cu lei și Manicatide), care a spus că există certificate de urbanism emise deja de Primăria Constanța, că urmează să creeze proiectele și se lucrează la expertiza tehnică. Se conturează proiectul, care, atunci când va fi gata, va trebui să ajungă la avizare la Direcția Județeană pentru Cultură Constanța și la alte autorități.

Zona veche este perla Constanței și din păcate de ani buni nu se ridică deloc la nivelul pe care îl merită. Sunt prea puține clădiri care au fost reabilitate, este un început, dar este foarte anevoios. Există și clădiri care au fost lăsate în paragină până când au fost demolate, nu se mai putea realiza nici măcar reabilitarea lor, rămăsese doar fațada.

Fostul Hotel Marea Neagră a fost demolat

Hotel Marea Neagra demolatFostul Hotel Marea Neagră, o clădire impunătoare până în urmă cu câțiva ani, situat pe str. Traian la nr. 4, a fost demolat în 2018. De la directorul Direcției Județene pentru Cultură Constanța, Magdalena Tiță, am aflat că proprietarul de drept al clădirii nu este cetățean român și nu a locuit în România foarte mult timp. El a vândut imobilul, iar noul proprietar încearcă să îl construiască de la zero. Clădirea era doar o ”coajă” și nu s-a mai putut face nimic cu ea. Totuși, imobilul, chiar dacă arăta excepțional din punct de vedere arhitectural, nu a fost clasat.

În Varșovia clădirile demolate după bombardament au fost refăcute după planurile inițiale, așa cum erau odinioară. La noi cum stau lucrurile, mai există planurile vechi ale clădirilor istorice, la Arhivele Naționale?

”Există doar parțial planuri. În Constanța, ca și în alte orașe din țară, foarte multe din arhive s-au pierdut în 1989. Pentru multe din clădirile de categorie B, de importanță locală, nu sunt șanse ca planurile să fie găsite la Arhiva Națională. În momentul în care se cere o avizare pentru reconstrucție, se cere o refacere a fațadelor așa cum au fost. Direcția cere studii istorice arhitecturale, asta înseamnă că beneficiarul trebuie să meargă prin specialiști în arhive, să caute proiectele și să scrie în aceste studii cum arăta casa atunci când a fost construită. Trebuie să aducă planuri sau poze, să investigheze și să prezinte direcției un proiect care să reprezinte casa așa cum a fost inițial”, am aflat de la Magdalena Tiță.

Proprietarii sunt obligați să refacă fațada imobilelor, exact cum a fost pe vremuri?

”În cazul monumentelor, cum este de exemplu fostul imobil de pe Tomis nr 86, un amplasament lângă Muzeul de Artă, am cerut să fie refăcut cum era odinioară. În prezent există doar terenul acolo, casa, care a fost clasată, nu mai există demult. Clădirea a rămas în lista monumentelor și nu va fi declasată, tocmai din dorința ca în momentul în care se va construi ceva, să se poată cere, pe baze legale, refacerea fațadelor așa cum au fost. În Legea 423/2001, art. 55 este cel în care se regăsește baza acestei condiții, de a realiza construcția așa cum a fost”, mi-a declarat șeful Direcției de Cultură Constanța.

Există multe informații, potrivit cărora în zona veche a Constanței multe clădiri sunt lăsate intenționat să se degradeze pentru a fi dărâmate și a le lua locul blocuri noi. Pot fi date autorizații pentru ridicarea unor construcții moderne, care nu se potrivesc cu arhitectura din zonă?

”Direcția are obligația ca, la multe dintre dosarele de avizat pe monumente, fie să le treacă prin Comisia Zonală, fie să le treacă la Ministerul Culturii. În aceste comisii sunt exigențe foarte mari și nu se dau avize pentru blocuri cu sticlă și multe etaje în zona peninsulară. Peninsula este o zonă de sit urban, în afară de arheologia pe care o are dedesubt, iar în aceste zone nu este permisă construcția unor clădiri care ar ieși din peisaj. De multe ori vin documentații cu propuneri care se tot întorc și participă la numeroase ședințe și tot nu este ceea ce trebuie. Până când proiectul nu este așa cum s-a cerut și aspectul imobilelor este așa cum li s-a solicitat și recomandat, proiectele nu sunt avizate”, a precizat Magdalena Tiță.

Casa Embiricos, un alt simbol în ruină

”Trebuie să ne interesăm la primărie, pentru că am aflat de curând, tangențial, că există un proiect în faza DALI, pe care Direcția de Cultură nu l-a văzut. Noi nu știm ce conține acel certificat de urbanism, pentru că, dacă ar fi fost trecut acolo și avizul nostru, noi trebuia să știm ce prevede proiectul. Acest lucru înseamnă că ar putea fi reabilitată Casa Embiricos pe fonduri europene. A existat și un proiect mai vechi de proiectare, dar nu s-a întâmplat nimic de ani buni. Problema este că dacă un proiect tehnic aflat într-o fază premergătoare, conține propuneri cu care Direcția de Cultură nu ar fi de acord, nu este corect să pornească din start cu ceva greșit. Este foarte greu să schimbe ulterior proiectul, de aceea trebuie ca specialiștii să fie în cunoștință de cauză în toate fazele de avizare, nu abia la proiectul tehnic, ci și în cele anterioare”, a declarat Magdalena Tiță, directorul Direcției Județene pentru Cultură Constanța.

Care este casa dumneavoastră preferată din zona veche?

Casa Caananau

”Casa Cănănău îmi place cel mai mult. Este o casă din 1913, care i-a aparținut primarului Constanței de la acea vreme. Ea a rezistat foarte bine peste ani, atât datorită stilului în care a fost făcută cât și a faptul că s-a aflat în domeniul Protocolului de stat și asta spune tot. Este o casă foarte frumoasă, cu multă valoare istorică și arhitectul ei, Stefănescu este celebru. El a mai realizat proiectele pentru Geamia Carol I, Muzeul de Istorie, Cazinoul de la Mamaia. Următoarea pe listă este Vila Șuțu, care de curând are un nou proprietar pe care îl așteptăm la direcție să îl consiliem și să aflăm ce intenții are pentru a reabilita clădirea”, mi-a spus directorul Magdalena Tiță.

Ea a precizat că reprezentanții Direcției Județene pentru Cultură Constanța, sunt conștienți că nu este ușor și că obligațiile proprietarilor sunt multe. Statul nu-i ajută cu nimic, costurile pentru reabilitare sunt enorme, dar se pot baza pe autoritățile din teritoriu, abilitate să ofere sprijin și consiliere, chiar dacă ele nu pot oferi ajutor financiar.

”Putem să-i ajutăm foarte mult pe cei care doresc să reabiliteze clădirile sau să le claseze. Există și o categorie rară de proprietari, pe care noi o ”vânăm”, este cea a beneficiarilor intersați să își claseze imobilele. Ultimele două clădiri care au fost clasate  recent de proprietari în categoria B, de importanță locală și regională, sunt Vila Georgescu, fosta Grădiniță nr. 1 de pe Str. Sarmisegetuza nr. 40 și sediul Muzeului Popular de Artă, de pe B-dul Tomis nr. 110, Casa Ion Bănescu”, a mai precizat Magdalena Tiță.

An de an ne dorim să fie reabilitate imobilele din zona veche a Constanței. Acum a început 2019 și sperăm că va fi cu noroc pentru clădirile istorice, care merită mai multă atenție din partea noastră, a tuturor.

Share

Leave a Reply