Constanța sub amenințarea COVID-19 ne arată de aproape o lună, cea mai tristă față a ei. Pe străzile pustii nu-i nici țipenie de om, pentru că #stamacasa, iar cei care își iau totuși inima în dinți și ies din casă poartă măști, așa cum numai în filme am văzut. Probabil, doar în vremea celor două războaie mondiale orașul de la malul mării a mai fost atât de gol și lipsit de viață. Este frustrant să nu poți ieși din casă fără să dovedești că ai o urgență reală. N-am mai trăit așa ceva și e greu de înțeles că nu putem merge aiurea, fără motiv, prin oraș, să admirăm copacii înfloriți și să ne plimbăm pe malul mării. Tocmai de aceea, îți propun să facem împreună un tur virtual prin Constanța, să vizităm castele și muzee, să îi aflăm poveștile din alte secole.

În centrul vechi din Constanța, doar Ovidiu mai stă fără mască

M-am plimbat zilele trecute prin zona peninsulară, un loc pe care niciodată nu l-am văzut părăsit. În piață, doar Ovidiu stă netemător, fără mască și observă liniștit cum puținii trecători trec grăbiți, speriați și bine echipați.

Par îndepărtate vremurile în care terasele erau pline, iar copiii cu role și biciclete  dădeau culoare și viață centrului vechi. Arareori își mai face simțită prezența câte un constănțean care își plimbă animalul de companie, pe care îl trage de lesă pentru a ajunge cât mai repede acasă sau câte un credincios care merge să roage la biserică.

Ei bine, dacă nu ne putem plimba liniștiți prin oraș, m-am gândit că n-ar fi rău să vină Constanța la tine, să îi afli legendele și să îi cunoști mai bine clădirile de patrimoniu.

Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța, un monument emblematic

Pentru că pornim incursiunea de lângă statuia lui Ovidiu, este bine să știm că Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța, situat chiar în spatele statuii marelui poet, a fost construit cu destinația de Palat comunal. La acea vreme, orașul de la malul mării era o comună urbană, iar imobilul care veghează Piața Ovidiu a fost terminat în anul 1921.

Clădirea a funcționat până în 1977 ca primărie, după care a devenit sediu al Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța. Puțini știu însă faptul că arhitectul impozantei clădiri de patrimoniu este Victor G. Ștefănescu, cel care a contribuit și la proiectarea Moscheei Carol I și a Palatului Regal, alături de Gogu Constantinescu. Instituția de cultură găzduiește mii de vestigii ceramice, statuare, epigrafice sau numismatice, toate menite să ateste locul anticului Tomis în istoria veche a ţării.

Carol I, moscheea construită la cererea regelui care îi poartă numele

La câțiva pași de Muzeul de Istorie ne sare în ochi cupola Moscheei Carol I, care se înalță semeață spre cer. Povestea lăcașului de cult musulman din Constanța are o vechime de 111 ani. Moscheea Carol I a fost construită la solicitarea regelui al cărui nume îl poartă, în semn de omagiu pentru comunitatea musulmană din Constanța, foarte numeroasă la acea vreme.

Mai mult decât atât, la inaugurarea lăcașului, în 1910, a participat și familia regală, alături de reprezentanții cultului musulman din România. Practic, este singura geamie care nu are o denumire musulmană, iar credincioșii o numesc ”Kral camisi” sau ”Geamia regelui”. Minaretul reprezintă o atracție pentru turiștii și constănțenii care își fac curaj și urcă cele 140 de trepte înguste, dispuse în spirală.

Din balconul circular, de unde muezinul îi cheamă pe credincioșii musulmani la rugăciune, cei care au reușit să urce toate treptele pot vedea marea și au o perspectivă mai largă asupra centrului vechi al Constanței. În plus, poate fi observată de aproape cupola superbă, deasupra căreia stă mândră semiluna, simbolul Islamului.

Ion Jalea, muzeul dedicat artistului care a sculptat cu o singură mână

În zona veche a Constanței, pe B-dul Elisabeta, într-un superb imobil de patrimoniu cu coloane în stil brâncovenesc și o terasă fantastică, de pe care se vede marea până la Pavilionul Regal, găsim multe dintre lucrările artistului Ion Jalea.

Un sculptor reprezentativ pentru Dobrogea, Ion Jalea, deși și-a pierdut brațul stâng în Primul Război Mondial, chiar la începutul carierei, a făcut abstracție de handicapul său și a realizat opere impresionante. Jalea a rezistat și a reușit să aibă comenzi remarcabile, fiind unul dintre marii autori de monumente din țara noastră.

Una dintre ele, grupul statuar Regina Elisabeta poate fi văzută în timpul plimbării pe faleza Cazinoului. Cea de-a doua se intitulează ”Arcașul” și se află în fața Muzeului Ion Jalea, de pe Bulevardul Elisabeta.

Cazinoul din Constanța și istoria lui zbuciumată

Cea mai cunoscută și mai apreciată clădire a orașului de la malul mării este Cazinoul din Constanța. Vestea bună este că toate instituțiile au semnat avizele necesare începerii lucrărilor de reabilitare, astfel că, acestea ar putea demara de săptămâna viitoare, dacă și reprezentanții Companiei Naționale de Investiții își dau acordul.

Singura clădire din Constanța construită exclusiv în stil art-nouveau, atât la interior cât și la exterior, a fost distrusă și în timpul bombardamentelor din Primul și Al Doilea Război Mondial, însă, în ciuda problemelor economice, imobilul a fost restaurat. Cazinoul din Constanța este original și unic în lume, pentru că a fost ridicat pe o porțiune de teren extrasă din mare. Înainte de începerea lucrărilor, orașul se termina sus, unde acum este Bulevardul Regina Elisabeta, iar în locul în care se află acum faleza și Cazinoul, era marea.

Promenada de la malul mării pe care ne plimbăm cu drag, constănțeni și turiști deopotrivă, a fost un proiect grandios conceput de prefectul acelor vremuri, Scarlat Vârnav. Anghel Saligny a fost cel care a avut curajul să îl pună în operă începând din 1903. Saligny coordona atunci lucrările de construcție ale Portului Constanța.

Pentru a fi realizată faleza din fața Cazinoului, a fost nevoie atât de geniul său și de experiența inginerilor portului, cât și de utilajele care au fost aduse din port cu această ocazie, a declarat pentru Discover Dobrogea, directorul Muzeului de Artă Constanța, Doina Păuleanu.

La începutul secolului trecut, balurile erau principalul mod de distracție pentru constănțeni și turiști. La Cazino, oamenii dansau, socializau, se întâlneau, se puneau la cale căsătorii, se cunoșteau persoane din diferite categorii sociale.

Eminescu, Marea Neagră și Constanța veche

Dacă ne plimbăm pe faleza Cazinoului din Constanța putem observa și grupul statuar Mihai Eminescu și Veronica Micle. Poetul iubea marea și a scris mult despre ea, chiar înainte să o vadă. El a ajuns pentru prima dată în Constanța în vara anului 1882 și a stat la mansarda Hotelului D’Angleterre, care era situată pe două laturi, pentru că, spunea el, ”pot vedea marea din două direcții”.

Mai târziu, în 1906 a fost demolat, iar pe locul său s-a construit un alt hotel celebru, care a rezistat până în ziua de astăzi, ”Regina” cum s-a numit inițial, iar ulterior a fost denumit ”Intim”, nume pe care monumentul istoric îl poartă și în  prezent. Hotelul a fost proiectat de marele arhitect Daniel Renard, cel care a realizat și Cazinoul din Constanța, am aflat de la directorul Muzeului de Artă, Doina Păuleanu.

În timp ce se afla în Constanța, poetul îi scria Veronicăi Micle că marea îi creează senzația unei ”nemărginiri pururea mișcate”. Sunt trei scrisori pe care Eminescu i le-a scris iubitei sale din mansarda hotelului de la mare, în care poetul a stat timp de 10 zile.

El îi spunea Veronicăi că i-ar plăcea să contemple această nemărginire alături de ea, femeia vieții sale. În cele trei scrisori de dragoste pe care i le-a scris iubitei lui, Eminescu precizează și câteva informații despre Constanța acelor vremuri, despre care, printre altele, preciza că este un orășel foarte mic.

Farul Genovez, monumentul care în 160 de ani nu a ratat niciun răsărit

De pe faleza din Constanța putem observa și Farul Genovez, care veghează de 160 de ani zona Peninsulară a Constanței și are o poveste foarte interesantă.

Farul Genovez era atât de important, încât, la un moment dat, strada pe care era amplasat îi purta numele. Clădire emblematică a Constanței, farul a funcționat timp 53 de ani, între 1860 și 1913 și a fost declarat stins, după ce rolul de ghidare a navelor spre Portul Constanța i-a revenit Farului Carol I, amplasat în capătul digului din port.

Farul Genovez a fost reaprins la începutul anului 2020, după 107 ani în care nu a mai luminat, însă becurile monumentului istoric au doar un rol decorativ.

Palace, hotelul de lux construit pentru jucătorii de la Cazino

Hotelul Palace a fost legat de construcția Cazinoului din Constanța. De fapt, era o parte integrantă a exploatării Cazinoului, al cărui cesionar era obligat să construiască un hotel cu 200 de camere, la cel mai înalt standard al unităților de cazare din acele vremuri.

Palace avea foarte multe facilități, pentru că a devenit un loc de lux, un spațiu de elită, în care ajungeau oamenii bogați ai Europei, care jucau la Cazinoul din Constanța.

Inaugurat în 1914, la 4 ani după deschiderea Cazinoului, hotelul avea multiple facilități pentru turiști. Fiecare cameră avea mobilier foarte scump și era dotată cu propria baie, exista încălzire centrală și iluminat electric.

Totul făcea parte din acea bunăstare pe care o oferea frumoasa epocă Belle epoque participanților săi, în acele zile extraordinare, premergătoare primei mari tragedii a secolului trecut, care a fost Primul Război Mondial.

Vila Șuțu, un imobil de patrimoniu cu parfum oriental

Impozantă și misterioasă, situată în apropierea hotelului Palace, vila Șuțu, cu parfumul și decorațiunile ei orientale, ne amintește de vremurile în care Dobrogea se afla sub stăpânirea otomană. O putem vedea în toată splendoarea ei, dacă o privim de pe plaja Modern din Constanța. Frumoasa clădire stă semeață, cocoțată pe malul de pământ care împrejmuiește plaja, denumită pe vremuri ”Golful pescarilor”, loc transformat acum într-o zonă de promenadă.

Mihail Șuțu, proprietarul inițial al casei și-a dorit o construcție cu elemente specific orientale. Sacnasiul, de pildă sau balconul închis, era necesar în Orient, pentru că acolo stăteau cadânele și puteau să privească în stradă, fără să fie văzute, a precizat pentru Discover Dobrogea, directorul Muzeului de Artă Constanța, Doina Păuleanu.

De asemenea, elementele orientale alcătuite dintr-o serie de arcade, decorațiunile și ornamentele din faianță, consolele largi și chiar domul, toate ne duc cu gândul la palatele orientale și la poveștile din ”1001 de nopți”.

Clădirea a fost ridicată la sfârșitul secolului al XIX-lea, iar la acea vreme era singurul imobil de pe țărmul de est. Ulterior au apărut și alte construcții, care, însă, nu au avut un fundament de piatră așa cum a fost proiectată vila Șuțu.

Cuibul reginei, cadoul inginerilor din Portul Constanța pentru familia regală

Despre Cuibul Reginei, clădirea care găzduiește în prezent Muzeul Portului Constanța, s-au scris multe povești romanțate. Probabil, acesta este și motivul pentru care unii au propus să se oficieze căsătorii pe terasa Cuibului reginei.

Mulți dintre noi am citit că Regele Carol I i-a făcut cadou această reședință, soției sale Elisabeta. De fapt, căsuța modestă din port a fost construită de către Anghel Saligny și inginerii săi, în semn de omagiu față de familia regală, am aflat de la directorul Muzeului Portului Constanța, George Varsami. El spune că sub nicio formă Carol I nu ar fi cerut să i se construiască ceva, iar dacă ar fi solicitat acest lucru, nu era ridicată o clădire extrem de modestă. Pavilionul Regal era, de fapt, o cabană din lemn susținută pe o consolă de fontă, așezată pe un picior din piatră. Se spune că avea formă de navă, deoarece dădea senzația de plutire.

Cuibul reginei a fost construit în anul 1909 și a reprezentat un omagiu adus de inginerii constructori de la vremea respectivă pentru familia regală, în special pentru Regele Carol I. Acesta, deși nu iubea marea, a realizat importanța economică a portului și i-a convins pe toți liderii români din acea vreme să se construiască un port în Constanța. Deși familia regală avea un Palat regal în Constanța, Regina Elisabeta se simțea înstrăinată în acea clădire. Ea spunea că este prea departe de mare și a optat pentru Pavilionul regal, după ce acesta le-a fost dăruit. Cuibul a fost construit în 1909, iar în 1927 a ars din cauza unui scurt-circuit. El a fost reconstruit din cărămidă și beton, între anii 1928-1929.

Gara Maritimă, clădirea de patrimoniu din Portul Constanța

Pe lângă Cuibul Reginei, Gara Maritimă este un alt monument de patrimoniu din Portul Constanța. Clădirea, construită între anii 1931-1933, a fost inaugurată oficial în august 1934 cu ocazia Zilei Marinei, în prezența Regelui Carol al II-lea și a altor oficialități.

În urmă cu mai bine de 85 de ani, când traficul de persoane în port și liniile maritime erau în creștere, autoritățile de la acea vreme au considerat că se impune construirea unei gări maritime, care să asigure condiții optime pentru desfășurarea acestor activități.

Gara Maritimă din Portul Constanța a fost proiectată de arhitectul Gheorghe Brătescu. La acea vreme, imobilul a ridicat câteva probleme tehnice legate de infiltrațiile de la subsol, dar au fost rezolvate ulterior și s-a realizat o Gară Maritimă modernă.

Erau câteva linii ferate, care există și acum, însă nu mai sunt funcționale, iar călătorii erau aduși cu trenul până în fața gării. În faza inițială, clădirea avea un restaurant, diferite compartimente și toate facilitățile de care un turist avea nevoie. Din 1934 până în preajma celui de-al Doilea Război Mondial, au existat numeroase linii de pasagere, care făceau legătura între Constanța și diferite porturi ale lumii.

Silozurile proiectate de Saligny funcționează de 110 ani

În incinta Portului Constanța tronează cele trei silozuri proiectate de inginerul Anghel Saligny, în urmă cu mai bine de un secol. Ridicarea lor a reprezentat o provocare din punct de vedere tehnic și au fost folosite materiale de construcție neutilizate până atunci. Lucrările de modernizare au început oficial în 1896 în Portul Constanța, spune Marian Samoilă, documentarist în cadrul Muzeului Portului.

În 1909, a fost inaugurată o parte din ansamblul de 4 silozuri proiectate inițial. Deși în planurile lui Saligny apar cele 4 silozuri, într-un final au fost construite doar trei. La inaugurarea acestora, a participat inclusiv Regele Carol. Nu a lipsit de la eveniment nici Anghel Saligny, întemeietorul școlii inginerești în domeniul construcțiilor din România, cel care a realizat multe proiecte în Portul Constanța.

Faptul că silozurile din Portul Constanța funcționează și în prezent, dovedește că fost o construcție de calitate. Puține obiective rezistă atât de mult timp, în condițiile unei utilizări intensive. Traficul de cereale din Portul Constanța a fost deosebit de intens înainte de 1989. Vagoanele, modul de descărcare și încărcare a acestora, toată linia tehnologică din acea vreme există și acum. Pe lângă faptul că în prezent intră și tiruri în port, în rest, există aceeași tehnologie de încărcare și descărcare, aceleași benzi care merg către nave, mi-a mai dezvăluit documentaristul Marian Samoilă.

Palatul Regal din Constanța

Prima reședință regală a fost construită în Constanța începând cu anul 1903, de către autoritățile centrale. Palatul a fost ridicat pentru familia regală, care a venit frecvent în orașul de la malul mării din anul 1905, până la moartea Regelui Carol I. Palatul regal a fost proiectat de arhitectul Grigore Cerchez, ale cărui planuri au fost modificate de Daniel Renard, cel care a realizat Cazinoul din Constanța.

El a introdus elemente ale stilului art-nouveau: un balcon tip foișor, turnul din colț, terasa cu geamuri înalte și linii curbe, menite să atenueze unghiurile. Reședința regală a fost achiziționată după Primul Război Mondial de Ministerul Justiției și o perioadă a fost sediul Curții de Apel. În prezent, clădirea este monument istoric de interes național și în cadrul ei funcționează Tribunalul Constanța. Regina Elisabeta se simțea însă înstrăinată în acel palat, care i se părea că este departe de mare și a optat pentru Pavilionul regal, pe care l-a primit câțiva ani mai târziu în dar, de la inginerii care au construit Portul Constanța.

Castelul din Mamaia, reședința în care Regina Maria nu a locuit

La Vila Regală sau Castelul Regal din Mamaia și-au petrecut vacanțele de vară regine, regi și prințese. Frumoasa construcție a fost reședința de vară pentru Regele Ferdinand, Prințesa Elena, mama Regelui Mihai și apoi pentru Regele Carol al II-lea. Este adevărat, acum se află într-o stare avansată de degradare în interior, deoarece de ani buni apa s-a infiltrat prin acoperișul a cărui țiglă este spartă și multe tavane stau să cadă.

Să ne întoarcem însă în timp cu aproape 100 de ani, pentru că este interesant cum s-a ajuns ca în Mamaia, un ținut nisipos, aproape pustiu la acea vreme, situat între mare și Lacul Siutghiol, să fie construit un castel regal. Am aflat de la criticul și istoricul de artă Doina Păuleanu, că Regina Maria s-a plimbat într-o zi pe malul Mării Negre și s-a îndrăgostit de acea zonă, denumită atunci ”Băile Mamaia”, astfel că a decis să construiască un castel de vară, în care să își petreacă timpul.

Lucrările au început în anul 1923 și s-au încheiat trei ani mai târziu. Este uimitor faptul că regina nu a locuit nici o zi în castel, deși s-a implicat în construcția lui și a verificat permanent lucrările, a realizat planuri, schițe și proiecte. De câte ori mergea să verifice stadiul imobilului, regina mergea cu calul său preferat în galop pe plaja lată și îi plăcea să simtă adierea brizei. Majestatea sa a descoperit ulterior Balcicul, de care s-a îndrăgostit iremediabil. A ridicat și acolo un castel, care a devenit locul său preferat pentru vacanțele de vară.

Practic, Băile Mamaia, cum se numeau pe atunci, s-au dezvoltat după ce Regina Maria a cerut să fie construit frumosul castel regal în actuala stațiune. E greu să ne imaginăm acum, când unitățile de cazare sunt lipite una de cealaltă, că în urmă cu un secol, nu existau hoteluri în Mamaia. Până în anul 1960, când a fost construit Rex, primul hotel din Mamaia, în stațiune erau ridicate doar cabane din lemn. Era frecventată doar de oamenii cu bani și avea chiar la acea vreme autobuze decapotabile care transportau turiștii. Abia după anul 1960, Mamaia a devenit una dintre cele mai căutate stațiuni turistice și a fost denumită ”Perla litoralului românesc”.

În zona peninsulară a Constanței afli o poveste la fiecare pas

Zona peninsulară este singurul loc din Constanța care te transpune, fără niciun fel de artificiu, într-un alt secol. Aici, poți visa cu ochii deschiși în timp ce afli legende cu împărați, regi și regine. În centrul vechi, nu te surprinde nici măcar prezența vreunei doamne care se plimbă printre străduțele înguste într-o elegantă rochie cu crinolină, în timp ce ține o umbrelă cu o broderie delicată în mână, pentru a se feri de soare.

Turiștii, dar și constănțenii sunt încântați să afle poveștile galeriilor rămase din perioada romană, care împânzesc toată Peninsula sau pe cele ale monumentelor istorice, în care au locuit numeroase personalități. Poveștile din bătrâna Cetate Tomis și imobilele ridicate în secolele trecute de greci, englezi, armeni sau turci, practic, formează un puzzle extrem de interesant, fără de care, Constanța și-ar pierde farmecul și ar fi foarte săracă.

Turul virtual prin Constanța se încheie aici, dar dacă știți și voi povești frumoase le puteți scrie într-un comentariu. Așteptăm cu toții să se încheie cât mai repede perioada de izolare și să ne plimbăm la pas pentru a observa cu mai multă atenție toate aceste obiective turistice. Sănătate multă tuturor!