fbpx
Cripta paleocreștină de la Colegiul „Mihai Eminescu”, primul mormânt pictat descoperit în Dobrogea

iunie 19, 2022

cripta-paleocrestina-din-curtea-colegiului-mihai-eminescu-din-constanta

Cripta paleocreștină de la Colegiul Național ”Mihai Eminescu” este un monument istoric de importanță națională, fiind primul mormânt pictat descoperit în Dobrogea. Monumentul trebuie să fie restaurat în regim de urgență, pentru a fi salvat de la inevitabila distrugere. Despre acest edificiu, profesorii Claudia Portase și Robert-Andrei Stoica de la Colegiul ”Mihai Eminescu” au scris un amplu material, pentru concursul național „Patrimoniul cultural, istoric și natural – Zestrea comunităților locale”, ediția a II-a, 2022. Discover Dobrogea este partener media în acest proiect și publică toate articolele scrise de elevi și cadrele didactice pentru acest concurs, deoarece susținem interesul copiilor pentru istorie și patrimoniul cultural local.

Cripta paleocreștină de la Colegiul ”Mihai Eminescu” a fost descoperită în urmă cu 60 de ani

Cripta paleocreștină de sub Colegiul Național „Mihai Eminescu” din Constanța este o mormânt roman cu pictură în frescă. Edificiul a fost descoperit în urmă cu 60 de ani, în urma lucrărilor de ridicare a unui nou corp de clădire pentru instituția de învățământ, fiind excavat și cercetat de către profesorul de istorie și arheologie Romulus Popa-Bran și cercul de istorie de la nivelul liceului de la acea vreme.

cripta-paleocrestina-colegiul-national-mihai-eminescu-constanta

Profesorul Romulus Popa Bran, a protejat din răsputeri cripta antică, luând poziție la momentul descoperirii și făcând toate demersurile ca acest edificiu paleocreștin să fie păstrat și conservat. Din nefericire, nu toate propunerile făcute au fost luate în considerare. Din această cauză, conservarea superficială, făcută de către administrația de la acea vreme, a lăsat urme adânci în tencuiala antică.

Cripta paleocreștină din Constanța este într-un stadiu accentuat de degradare

La 60 de ani de la descoperire, monumentul subteran este lăsat în continuare pradă intemperiilor. Culoarul antic prevăzut cu trepte prin care se face intrarea în monument de la nivelul de călcare al curții școlii, este acoperit cu o trapă din tablă. Pe aici, dar și prin tavanul boltit al camerei subterane cu pictură, apa de ploaie se scurge necontenit. Infiltrațiile pătrund în spatele tencuielii, determinând desprinderea acesteia de pe perete.

Cea mai afectată secțiune este pe peretele din stânga în raport cu intrarea, în fața nișei. Aici, cărămida din ceramică modernă, cu care a fost făcută în 1962 consolidarea, s-a fisurat și erodat, iar la atingere se sfărâmă. Tencuiala antică pictată din proximitate s-a umflat, între aceasta și perete creându-se un gol de aer, provocând crăpături adânci. O simplă atingere poate provoca desprinderea unor fragmente care se vor sfărâma la contactul cu solul.

cripta-paleocrestina-colegiul-mihai-eminescu-din-constanta

Pe jumătate din monument, în cadrul noului corp de clădire s-a realizat o nișă ce ar fi trebuit să servească drept mini-muzeu, conform planurilor inițiale, însă, în timp, acest spațiu a devenit o magazie, în care se scurge apa colectată de cele șase burlane și intră prin tavanul monumentului.

Tavanul acestui edificiu se află la 20-30 cm sub suprafața terenului curții școlii, zonă care prezintă fisuri semnificative în asfalt și discontinuități prin care apa de ploaie pătrunde și desprinde tencuiala pictată pe ziduri. În lipsa unei protecții supraterane, expunerile frescei la diferențele de temperatură – generate de procesul îngheț-dezgheț – și la umiditatea ridicată cu specific marin au condus la fisurarea cărămizilor de ceramică și la apariția de crăpături în tencuiala pictată. Acest fapt era subliniat încă din 1994, când o echipă de cercetători francezi scria în raportul misiunii că:

„Numeroasele goluri de formă circulară caracteristică, sunt rezultatul ciclului de umiditate și uscare care determină cristalizarea sărurilor la suprafață. Ele constituie ultima etapă, cea a desprinderii stratului vopsit și a căderii acestuia. Bolta este astfel ciuruită de aceste găuri tipice rotunjite”.

Cripta paleocreștină este afectată și de căldura din sezonul estival

O altă problemă care se înregistrează la cripta paleocreștină de la Colegiul Național ”Mihai Eminescu” este efectul de seră. Căldura din timpul verii, din cauza asfaltului de deasupra monumentului, creează condens în interiorul camerei pictate.

Picături de apă se pot observa la orice oră din zi, pe întreaga suprafață a zidurilor. Acest fapt este generat și din cauză că apa de ploaie este împiedicată să se evapore. Asfaltul care prezintă crăpături favorizează pătrunderea în monument a apei.

cripta-paleocrestina-colegiul-national-mihai-eminescu-constanta

Această apă este colectată de cele șase burlane de pe acoperișurile celor trei corpuri de clădire și este deversată pe suprafața de teren sub care se află monumentul. Din cauza înclinației terenului, o mare cantitate de apă, colectată de trei dintre burlane se scurge în interiorul magaziei, unde se infiltrează nestingherită prin podeaua de pământ a acesteia direct printre cărămizile ce alcătuiesc bolta nișelor.

În 2021 s-a discutat despre reabilitare și punere în valoare, dar totul a rămas la stadiul de proiect

În 2021, Primăria Constanța a inițiat primul proiect de salvare a monumentului, intitulat ”Reabilitare și punere în valoare a Bazilicii Paleo-Creștine”. Din păcate, până la această oră, nu s-a făcut nicio intervenție asupra monumentului a cărui stare este precară.

Astăzi, monumentul care exprimă una dintre cele mai vechi forme de existență a unei culturi imagistice funerare în Dobrogea, singura bazilică dobrogeană cu o frescă ce însumează cel mai bogat repertoriu imagistic și singura bazilică de la Tomis cu frescă.

În anul 2022, au fost trimise numeroase informări către instituțiile abilitate să intervină pentru salvarea criptei romane cu pictură în frescă de la Colegiul Național „Mihai Eminescu” din Constanța.

Ce conține, de fapt, cripta romană cu frescă

„Aproximativ 2/3 din partea de vest a criptei o constituie o încăpere aproape pătrată (3,70 x 3,75 m), boltită, cu înălțimea maximă de 2,32 m (în mijloc), pe ai cărei pereți laterali (de N şi S) se mai păstrează o bună parte din tencuiala pictată cu roşu, verde şi gălbui, culorile fiind însă foarte mult şterse, pe alocuri abia distingându-se.

cripta-paleocrestina-constanta

Pictura este alcătuită în jumătatea inferioară a pereţilor, din chenare dreptunghiulare mai mari, iar în jumătatea superioară şi la baza bolții, din chenare mai mici, în care se află crenguţe şi flori” scria unul dintre specialiștii care au făcut cercetări.

În bazilică se spune că ar fi avut loc confruntarea între împăratul Valens și episcopul Bretanion

Igor P. Jechiu menționează această bazilică drept cea mai veche dintre cele care există la Tomis, scriind despre lipsa unor date privind dimensiunile bazilicii, dar și faptul că aceasta ar fi fost un loc de cotitură în istoria Imperiului Roman, aici având loc confruntarea teologico-doctrinară între împăratul Valens și episcopul Bretanion.

Nu i se cunosc dimensiunile, dar după cele ale criptei, ai cărei pereți mai păstrează fragmente de pictură cu stilizări în frescă, se pare că era cea mai veche dintre bazilicile Tomisului și era destul de încăpătoare.

Desenele din criptă au fost studiate de specialiști

A existat interes internațional și național pentru cripta de sub Colegiul Eminescu, iar în anii 1993 și 1994 a devenit subiectul a două misiuni de cercetare și consolidare. În raportul misiunii din 1994, sunt prezentate o serie de date privind, printre altele, prezența unor simboluri precum frunze de acant, motivul oului (cunoscut drept ove), corbi și alte păsări în decorul frescei.

Totodată, chenarele laterale mari sunt interpretate drept reproduceri ale unor plăci de marmură, precum cea verzuie, dar este sesizată și preocuparea artiștilor în raport cu dimensionarea figurilor, deoarece: ”Peretele lateral din dreapta (sud) are, ca și cel opus, aceeași formă rotundă maro deschis, cu cercuri maro (raza discului exterior este de 20 cm), aceleași elemente de fixare multilobate, în formă de pasăre, pe fond portocaliu-roz; în jurul ei este decupat un furnir fictiv din marmură verde, cu vene diagonale maronii”.

În anul 2001, Alix Barbet și Florence Monier au publicat un studiu, în care prezentau pe larg informații despre simbolurile care decorează fresca incintei subterane, atât cele de pe pereții de la baza bolții cât și cele care sunt figurate pe boltă.

Cei doi, vorbesc despre cripta de sub colegiu și spun că ”reprezintă expresia unei lumi aflate în plin proces de reînnoire, discursul pictural servind la exprimarea credințelor creștine aflate în plină dezvoltare. Elementele lăsate drept arhivă iconografică antică se află la intersecția dintre două lumi, filozofii și chiar ere, monumentul fiind spațiul liminal pentru arta Imperiului Roman terminat la începutul Evului Mediu.

Cripta funerară a liceului M. Eminescu, ca şi mormintele Constanţei, exprimă o lume în proces de reînnoire, al cărei vocabular și iconografie servesc deja la exprimarea credinţei creştine în curs de dezvoltare. Ele sunt la intersecție dintre două lumi, două filosofii, două religii, iar pictura exprimă bine această unicitate în același timp cu această diferență. Este o altă piatră de hotar între arta Imperiului Roman terminat la începutul epocii medievale”.

Ca inedit al locului și tehnicii de realizare a discursului funerar imagistic amintim că în tipul în care mozaicul domina artele „bolta prezintă o schemă care trebuie să fi fost comună, dar rareori păstrată în pictura murală, în timp ce acea epocă abundă în mozaic”.

În lucrarea ”Constanța veche: restituiri necesare”, din 2001, Marian Moise amintește despre bazilica cu pictură murală că, alături de celelalte centre religioase ale Tomisului, comunică informații prețioase ce privesc perioada înfloritoare a religiozității locuitorilor: „Vestigiile basilicilor antice descoperite între 1958-1978, anume […], Basilica cu pictură murală, aflată parţial sub clădirea Liceului „Mihai Eminescu”, cât şi sub curtea acestuia, […] atrag atenţia asupra importanţei ecleziastice a Tomisului”.

În cartea ”Tomis: Comentariu istoric și arheologic”, publicată în 2012, Livia Buzoianu și Maria Bărbulescu notează despre cripta funerară atât dimensiunile acesteia, cât și informații privind dispunerea figurilor decorative, respectiv prezența unor chenare dreptunghiulare, mari, situate în partea de jos și chenare mai mici, cu simboluri vegetale pe partea boltită, cât și reiterarea ideii lui Vasile Barbu privind apartenența criptei la prima bazilică episcopală: „În apropiere de faleza înaltă a portului s-au aflat ruinele unei basilici creștine, suprapuse de clădirea liceului „Mihai Eminescu”.

Din construcția antică s-au descoperit numai fragmente din zidurile de la răsărit și un culoar care duce către cripta de sub altar; aceasta se află la –2,50 m sub nivelul pardoselei; este de formă dreptunghiulară, cu suprafața de 6,15 x 3,75 m și tavan boltit. Partea de vest a criptei o constituie o încăpere aproape pătrată (3,70 x 3,75 m), cu înălțimea maximă de 2,32 m. […] în jumătatea inferioară pictura constă din chenare dreptunghiulare mai mari, iar în jumătatea superioară și la baza bolții din chenare mai mici cu decor vegetal”.

Monumentul este încadrat în perioade diferite

Interesant este că Ioan Iațcu încadrează monumentul în perioade diferite. În raport cu studiul stilistic, compusul este datat în secolul al IV-lea e.n.. În schimb, prin raportare la modul de desenare a motivelor și a schemei utilizate la ornamentarea bolții, monumentul este datat în secolul al V-lea e.n., perioadă din care este datat zidul bazilicii de la suprafață.

Cercetătorul vorbește despre asemănarea simbolului crucii cu glob, cu simbolurile similare întâlnite la Cherson (Crimeea), Khobi (Georgia), Ravenna (Bazilica Sant’ Apollinare Nuovo și catedrala Ariană), dar și în sculpturile constantinopolite din secolele V-VI, în special în resturile de marmură ale bisericii Sf. Polyeuktos și Hagia Sophia. ”Suprafața acesteia este decorată cu o cruce pe glob, păstrându-se doar două dintre brațele crucii. Motivul crucii pe glob este întâlnit în sculpturile constantinopolitane din secolul al V-lea.

Patru cercetători străini afirmă că tendința de divizare a interiorului criptei de tip hypogeu evocă înhumări multiple ale unor posibili martiri locali, acest aspect sugerând o fuziune simbolică a moaștelor cu biserica și, în același timp, o dezvoltare semnificativă a cultului martirilor în zona capitalei provinciei Sciției Mici.

Un aspect foarte interesant pe care îl consemnează arheologii norvegieni este că dotarea cu o scară permanentă de acces în interiorul criptei sugerează existența la Tomis a unui intinerariu de pelerinaj la moaștele martirilor înhumați.

Așadar, această ipoteză întărește ideea că bazilica de sub Colegiul Eminescu era un important centru spiritual pentru întreaga provincie, dar și pentru popoarele vecine și chiar culturi din întreaga lume, căci Tomisul era un centru de intersecție al mai multor civilizații precum cea iraniană, egipteană și chiar microasiatică.

Specialiștii apreciază că această criptă decorată cu frescă este cea mai veche dintre grupul de 20 de bazilici din Sciția: ”Scythia unește un grup compact de șapte exemplare dintr-un corpus care numără nu mai mult de douăzeci în total, exemple printre care găsim dispozitive destul de timpurii, precum cel al criptei din curtea Liceului „Mihai Eminescu” din Constanța”.

Profesorul Romulus Popa Bran menționa despre fresca din cripta funerară că „Pictura de factură creștină este cea mai veche din întregul Imperiu Roman de Răsărit”.

Acesta este un fragment din materialul realizat de profesorii Claudia Portase și Robert-Andrei Stoica de la Colegiul ”Mihai Eminescu”, pentru concursul național „Patrimoniul cultural, istoric și natural – Zestrea comunităților locale”, ediția a II-a, 2022.

Concursul național este organizat anual de Societatea de Științe Istorice din România, în parteneriat cu Institutul Național al Patrimoniului, Facultatea de Istorie a Universității București, revistele „Magazin istoric” și „Historia” și se adresează elevilor din clasele VI-XII și profesorilor. Scopul organizării concursului este de a-i determina pe copii să cunoască și să conștientizeze necesitatea salvării/conservării istoriei noastre și să se implice prin oferirea de soluții, în acest demers. Partenerii locali ai proiectului, sunt: Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța, Primăria Constanța, Direcția Județeană de Cultură Constanța, „Discover Dobrogea” și alte două publicații locale.

0 Comentarii

Înaintează un Comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Urmărește-ne

Te-ar mai putea tenta și…

Maslenița, sărbătoarea primăverii, la rușii lipoveni din Dobrogea

Maslenița, sărbătoarea primăverii, la rușii lipoveni din Dobrogea

Masleniţa este sărbătoarea în cadrul căreia, rușii lipoveni celebrează Soarele și venirea primăverii. Denumită și Săptămâna Brânzei sau Săptămâna Albă, Maslenița are loc în ultima săptămână înaintea intrării în Postul Paştelui. Fiind o sărbătoare emblematică pentru...

Pin It on Pinterest