Astăzi, comunitățile de ruși lipoveni și ucraineni se pregătesc să vestească Nașterea Domnului. Credincioşii de rit vechi, lipovenii sau staroverii cum li se mai spune, dar și cei de stil vechi, ucrainenii ori haholii celebrează Crăciunul pe 7 și 8 pe ianuarie, după calendarul iulian. În Ajunul Crăciunului gospodinele fac ultimele pregătiri în casă, iar seara merg la slujba de la biserică, după care așteaptă colindătorii. Cea mai mare comunitate de ruși lipoveni este concentrată în Dobrogea, în special în județul Tulcea, unde se înregistrează peste 16.000 de locuitori care fac parte din această minoritate.
Crăciunul pe stil vechi la rușii lipoveni
Pentru rușii lipoveni, Crăciunul, care este sărbătorit în fiecare an pe 7 ianuarie, nu este privit din punct de vedere comercial, așa cum mulți dintre noi îl percepem. Fostul președinte al Comunității Rușilor Lipoveni, Vasile Dolghin a declarat pentru Discover Dobrogea că la staroveri, aceasta este o sărbătoare austeră, legată de Nașterea Domnului Isus Hristos.
Ea este petrecută cu un post mai lejer, când se poate mânca pește până la Sf. Nicolae, apoi se ține un post mai strict.
Nimic din spiritul comercial de astăzi al sărbătorilor de iarnă nu are legătură cu modul în care petrec lipovenii de Crăciun. Gentilia Zenovrei-Balaban de la Jurilovca ne-a spus că aceasta este o sărbătoare de familie, pe care rușii lipoveni nu concep să o petreacă fără să participe la slujba religioasă, o celebrare în care bucuria este reținută, pentru că este dictată de ritualuri care se leagă de biserică.
Biserica de rit vechi a rămas ancorată în sec al XVIII-lea
Profesorul Vasile Dolghin, care locuiește în Sarichioi, comunitatea cu cei mulți etnici ruși din România, spune că Biserica creștin-ortodoxă de rit vechi a rămas ancorată la mijlocul secolului al XVII-lea.
El mi-a povestit că în copilăria sa, când se tăia porcul de Crăciun, iar cei mici îi ajutau pe părinți, nu gustau nici măcar șorici, deși mirosul era îmbietor. Se respecta cu sfințenie tradiția și toată lumea ținea post.
Mâncăruri tradiționale lipovenești de Crăciun
Tot de la profesorul Dolghin am aflat că în Ajunul Crăciunului se face kuteaua, un preparat din grâu fiert amestecat cu miere de albine. De asemenea, gospodinele pregătesc orez fiert cu prune afumate, un colac făcut în casă, biscuiți și bomboane. Toate preparatele le sunt oferite rudelor apropiate, iar acestea, la rândul lor, își tratează oaspeții cu aceleași produse.
Astăzi, în ajunul Crăciunului, femeile gătesc răcitură cu hrean, nelipsitele pateuri cu măruntaie de porc coapte la cuptor, cârnații tocați la toporișcă, borșul rusesc cu sfeclă roșie și smântână și în funcție de preferințe, friptură la cuptor sau sarmale, tot cu hrean. Preparatele care se regăsesc obligatoriu pe masa de Crăciun a staroverilor sunt plăcinta și colțunașii cu brânză proaspătă de vaci, pe care ei îi numesc vareniki.
Foto: Marian Sterea
Gentilia Zenovrei-Balaban, responsabil comunicare în cadrul Primăriei Jurilovca a declarat pentru Discover Dobrogea, că, fiind în zona Deltei Dunării, nu lipsesc preparatele din pește de pe masa de Crăciun. Astfel, platoul cu aperitive include în mod aproape obligatoriu peștele afumat sau marinat și salata de icre de știucă ori de crap. Fotograf: Marian Sterea
Gentilia spune că masa de Crăciun se umple cu bunătăți pregătite de gospodine, de obicei pe bază de carne de porc, precum sarmale, răcitura ”haladeț”, cârnații făcuți în casă, caltaboș sau friptură. Ea a precizat că desertul înseamnă, de cele mai multe ori, cozonacul cu nucă și stafide, colțunași și diferite prăjituri pregătite în casă.
Colindul rușilor lipoveni
După liturghia de Crăciun și după masă, niciodată înainte de sărbătoare, rușii staroveri slăvesc nașterea lui Isus Hristos, printr-un singur colind, care este, de fapt, o cântare bisericească. Este un imn religios al lipovenilor pe care îl cântă colindătorii, cărora ei le spun hristoslavciki. Ei fredonează ”Se naște Hristos”, “Hristos rajdaetsja”, o cântare preluată din slujba bisericească. Aceasta este o dovadă în plus, spune profesorul Vasile Dolghin, că lipovenii au părăsit Rusia în secolul al XVII-lea, înaintea colindelor de factură ucrainean-catolică.
Colindătorii merg să anunțe Nașterea lui Isus la casele credincioșilor aproape de miezul nopții, după terminarea slujbei de la biserică. Gentilia Zenovrei-Balaban ne-a precizat că minorii învață colindul la biserică. Ea spune că acel cor de copii este acompaniat de toți membrii familiei, iar religia impune ca toată lumea să îl cunoască și să îl cânte în ziua de Crăciun.
Ajunul Crăciunului la ucrainenii din Dobrogea
Principala sărbătoare a ucrainenilor este Crăciunul. Pentru sfânta seară de Ajun, gospodinele pregătesc 12 preparate tradiţionale de post. Dintre acestea, nu lipsesc ”ozvarul”, un compot preparat din diferite fructe uscate și ”kuteaua”, o fiertură de grâu îndulcită cu miere de albine, peste care se presară nuci sau semințe de mac.
Președintele Uniunii Ucrainenilor din România filiala Tulcea, Dumitru Cernencu a declarat pentru Discover Dobrogea că în această seară, copiii merg la părinți și la nași cu Vecera. Ei le spun gazdelor: „Dobrei vecer, sfatei vecer, preimaite muiu veceru?“, ”Bună seara, sfântă seara, primiți iertarea mea?” Rudele mulțumesc pentru „vecera“ şi îi poftesc la masa de post, de pe care nu lipsesc cucheaua, ozvarul și pirijecichi și astfel le iartă toate greșelile. Vecerna este o veche tradiție ucraineană, potrivit căreia cei mici merg la cei mari cu colaci, batiste și cu daruri simbolice și sunt tratați de către gazde cu cele 12 produse de post. Oaspeții pleacă abia după miezul nopții, pentru ca gazdele să prindă Crăciunul cu musafiri. La plecare, tinerii primesc bani și cadouri simbolice.
Preparatele tradiționale ale haholilor
Nelipsite de pe masa de Crăciun a ucrainenilor sunt produsele din carne de porc, vită și pasăre. Fiind mari ciorbari, ei consumă chiar și în zi de sărbătoare tradiționala ciorbă ucraineană. Președintele Uniunii Ucrainenilor din România filiala Tulcea, Dumitru Cernencu ne-a dezvăluit cum se prepară această ciorbă iubită de haholi. El ne-a spus că se folosește foarte mult zarzavat, se adaugă sfeclă și varză, iar la final este acrită cu zeamă de varză și se consumă cu smântână și cu ardei iute, dar și cu pâine făcută acasă, la cuptor.
Dumitru Cernencu a precizat că nu lipsesc de pe masa de Crăciun a ucrainenilor sarmelele cu viță, care se servesc cu smântână sau iaurt, iar sarmalele cu varză sunt mâncate cu hrean. Și răcitura este un produs preferat de ucraineni, însă ei nu o consumă cu usturoi, ci cu hrean. La capitolul dulciuri, gospodinele pregătesc plăcinte și cozonac. Tot în ajunul Crăciunului se coc colaci în toate casele și se pregătesc bunătățile pentru masa din ziua de sărbătoare. Pe vremuri era obligatorie respectarea anumitor reguli. Una dintre ele a fost adusă din țara de origine, astfel că pe masa de sub icoană se punea fân, pe care erau aşezaţi colacii şi toate celelalte preparate.
Colindele ucrainenilor din Dobrogea
Ucrainenii din Dobrogea nu colindă în Ajun, ci de Crăciun. Ei merg din casă în casă să vestească Nașterea Domnului Isus Hristos.
Haholii, spre deosebire de rușii lipoveni au mai multe colinde și sunt așteptați de gospodari în ziua de Crăciun să le ureze bunăstare, sănătate și spor în toate.
Sărbători binecuvântate!
0 Comentarii