Crăciunul pe stil vechi la rușii lipoveni din Dobrogea este o sărbătoare de familie, pe care staroverii nu concep să o petreacă fără să participe la slujba religioasă. Ei celebrează Crăciunul pe 7 și 8 ianuarie, cu o bucurie reținută, pentru că sărbătoarea este dictată de ritualuri care se leagă de biserică.
Crăciunul pe stil vechi la rușii lipoveni
Credincioșii de rit vechi din Dobrogea, lipovenii sau staroverii cu li se mai spune, se pregătesc să vestească Nașterea Domnului. Crăciunul pe stil vechi la rușii lipoveni este celebrat pe 7 și 8 ianuarie.
În Ajunul Crăciunului, pe 6 ianuarie, gospodinele fac ultimele pregătiri în casă, iar seara merg la slujba de la biserică, după care așteaptă colindătorii. Cea mai mare comunitate de ruși lipoveni este concentrată în Dobrogea, în special în județul Tulcea, unde se înregistrează peste 16.000 de locuitori care fac parte din această minoritate.
Crăciunul, o sărbătoare de familie pentru rușii lipoveni
Crăciunul pe stil vechi la rușii lipoveni este o sărbătoare de familie. El nu este privit din punct de vedere comercial, așa cum mulți dintre noi îl percepem. Este o celebrare austeră, legată de Nașterea Domnului Isus Hristos.
Nimic din spiritul comercial de astăzi al sărbătorilor de iarnă nu are legătură cu modul în care petrec lipovenii de Crăciun. Crăciunul este o sărbătoare pe care rușii lipoveni din Dobrogea o petrec alături de familie, cu o bucurie reținută, deoarece ritualurile sunt legate în general de biserică.
Biserica de rit vechi a rămas ancorată în secolul al XVII-lea
În localitatea Sarichioi din județul Tulcea întâlnim comunitatea cu cei mulți etnici ruși din România. Acolo, Biserica creștin-ortodoxă de rit vechi a rămas ancorată la mijlocul secolului al XVII-lea, iar tradițiile pentru Crăciunul pe stil vechi la rușii lipoveni sunt păstrate cu sfințenie.
Pe vremuri, când se tăia porcul de Crăciun, cei mici îi ajutau pe părinți și nu gustau nici măcar șorici, deși mirosul era îmbietor. Se respecta tradiția și se putea mânca pește până la Sf. Nicolae, apoi toată lumea ținea un post mai strict.
Preparate pregătite în Ajunul Crăciunului pe stil vechi, de rușii lipoveni
În Ajunul Crăciunului pe stil vechi la rușii lipoveni, femeile gătesc răcitură cu hrean, dar și nelipsitele pateuri cu măruntaie de porc coapte la cuptor.
De asemenea, ele pregătesc cârnații tocați la toporișcă, borșul rusesc cu sfeclă roșie și smântână și, în funcție de preferințe, friptură la cuptor sau sarmale, tot cu hrean.
Preparatele care se regăsesc obligatoriu pe masa de Crăciun a staroverilor sunt plăcinta și colțunașii cu brânză proaspătă de vaci, pe care ei îi numesc vareniki.
Tot în Ajun, rușii lipoveni se face kuteaua, un preparat din grâu fiert amestecat cu miere de albine.
Gospodinele pregătesc și orez fiert cu prune afumate, un colac făcut în casă, biscuiți și bomboane. Toate preparatele le sunt oferite rudelor apropiate, iar acestea, la rândul lor, își tratează oaspeții cu aceleași produse.
Ordinea în care sunt servite produsele la masa tradiţională de Crăciun, este foarte bine stabilită. Răciturile sunt primele pe care rușii lipoveni le consumă la marea sărbătoare, fiind urmate de ciorba lipovenească, sarmale, friptură și la sfârșit dulciurile, toate fiind preparate exclusiv după rețete tradiționale.
Peștele nu lipsește de pe masa de Crăciun a rușilor lipoveni
În zona Deltei Dunării, nu lipsesc la Crăciunul pe stil vechi la rușii lipoveni, preparatele din pește. Astfel, platoul cu aperitive include în mod aproape obligatoriu peștele afumat sau marinat și salata de icre de știucă ori de crap.
Masa de Crăciun se umple cu bunătăți pregătite de gospodine, de obicei pe bază de carne de porc, precum sarmale, răcitura ”haladeț”, cârnații făcuți în casă, caltaboș sau friptură.
Pentru lipoveni, desertul constă, de cele mai multe ori, în cozonac cu nucă și stafide, colțunași și diferite prăjituri pregătite în casă.
Post negru în Ajunul Crăciunului
La rușii lipoveni, în Ajun de Crăciun se ține post negru, până după slujbă, în jurul orelor 3-4 după-amiază, după care se consumă doar mâncare fără ulei.
Niciodată la rușii-lipoveni nu se făceau în Ajunul Crăciunului, anumite specialități culinare sau întâlniri.
În ajunul sărbătorii, pentru staroveri, cele mai importante sunt postul și mersul la biserică. Sacelnik se numește acest obicei străvechi. Ei beau apă și merg la biserică. Abia în ziua de Crăciun, după slujbă, lipovenii stau la masă.
Colindul rușilor lipoveni
După liturghia pentru Crăciunul pe stil vechi la rușii lipoveni și după ce aceștia stau la masă, abia atunci se poate colinda. Lipovenii nu colindă niciodată înainte de sărbătoare.
Rușii staroveri slăvesc nașterea lui Isus Hristos printr-un singur colind, care este, de fapt, o cântare bisericească. Este un imn religios al lipovenilor pe care îl cântă colindătorii, cărora ei le spun hristoslavciki.
Ei fredonează ”Se naște Hristos”, “Hristos rajdaetsja”, o cântare preluată din slujba bisericească. Aceasta este o dovadă în plus, că lipovenii au părăsit Rusia în secolul al XVII-lea, înaintea colindelor de factură ucrainean-catolică.
Colindătorii merg să anunțe Nașterea lui Isus la casele credincioșilor aproape de miezul nopții, după terminarea slujbei de la biserică. Copiii învață colindul la biserică, iar corul pe care ei îl formează este acompaniat de toți membrii familiei. Religia rușilor lipoveni impune ca toată lumea să știe colindul și să îl cânte în ziua de Crăciun.
De asemenea, la rușii lipoveni nu este evidențiată o ierarhie a grupurilor de colindători, așa cum se întâlnește la alte minorități. Grupurile sunt, în general, reduse numeric și formate preponderent din copii care primesc binecuvântare de la preot, iar unul dintre ei ține în brațe o icoană.
Tradiții și obiceiuri
”Pe vremuri, rușii lipoveni, seamănau semințe, atât în seara de Ajun, cât și în prima zi a anului. Grăunțele erau aruncate în casă sau în cuptorul de pâine, pentru belșug. Grăunțele de la primii semănători erau adunate și folosite în rituri de vindecare sau de protecție. Restul boabelor erau măturate a doua zi și date păsărilor din curte, să fie sănătoase”, a declarat pentru Discover Dobrogea, cercetătorul Alexandru Chiselev, din cadrul Institutului de Cercetări Eco-Muzeale Tulcea.
Tot de la Alexandu Chiselev, am aflat că, pentru lipoveni, Ajunul Bobotezei este o zi de pietate și de post negru (sacelnik), astfel încât sunt interzise întâlnirile și consumul în comun al unor alimente. Boboteaza (Hreșcenie) marca în trecut plecarea pescarilor la zavod.
Apa sfințită (sfitaia vada) în această zi se consumă timp de șapte zile, dimineața pe stomacul gol. O mică parte se păstra și se folosea pentru spălat pe față, în caz de deochi sau boli. Preotul umblă cu aghiazma prin gospodării, opt zile după Bobotează. Chiar dacă se sfințește apă și în Ajunul sărbătorii, aceasta nu are, în mentalitatea comunității, aceleași proprietăți precum aghiazma mare, fiind mai puțin consumată.
Discover Dobrogea vă urează sărbători cu sănătate și multe bucurii!
Fotografiile sunt realizate de Marian Sterea.
Este RIT VECHI nu STIL VECHI MAI DOCUMENTAȚI-VĂ CAM NU ȘTIȚI
De rit vechi sunt doar bisericile, Crăciunul este pe stil vechi.
Cine a facut acest articol nu are nici o treaba cu rusii lipoveni se pare ca, obiceiuri total aiurea preluate de cine stie pe unde, documentati-va de la rusi „lipoveni” de fapt staroveri veritabili si nu de la oricibe care face pzoe de pe la sate…
Documentarea este făcută de noi, în satele de ruși lipoveni, cu informații direct de la sursă.