Crăciunul este una dintre cele mai importante sărbători creștine, iar comunitățile de lipoveni și ucraineni se pregătesc să vestească Nașterea Domnului. Dacă armenii o sărbătoresc astăzi, credincioșii de rit vechi, lipovenii sau staroverii cum li se mai zice și cei de stil vechi, ucrainenii ori haholii celebrează Crăciunul pe 7 și 8 ianuarie, după calendarul iulian. Majoritatea rușilor lipoveni este concentrată în regiunea Dobrogea, în special în județul Tulcea, unde se înregistrează peste 16.000 de locuitori care fac parte din această minoritate.

Crăciunul pe stil vechi, la rușii lipoveni

Pentru credincioșii staroveri, Crăciunul, sărbătorit în fiecare an pe 7 ianuarie, nu este privit din punct de vedere comercial, așa cum mulți dintre noi îl percepem. Fostul președinte al Comunității Rușilor Lipoveni, Vasile Dolghin, mi-a declarat că la staroveri, aceasta este o sărbătoare austeră, legată de Nașterea Domnului Isus Hristos. Ea este petrecută cu un post mai lejer, când se poate mânca pește până la Sf. Nicolae, apoi se ține un post mai strict. Nimic din spiritul comercial de astăzi al sărbătorilor de iarnă nu are legătură cu modul în care petrec lipovenii de Crăciun.

Profesorul Vasile Dolghin, care locuiește în Sarichioi,  comunitatea cu cei mulți etnici ruși din România, spune că Biserica creștin-ortodoxă de rit vechi a rămas ancorată la mijlocul secolului al XVII-lea. El mi-a povestit că în copilăria sa, când se tăia porcul de Crăciun, iar cei mici îi ajutau pe părinți, nu gustau nici măcar șorici, deși mirosul era îmbietor. Se respecta cu sfințenie tradiția și toată lumea ținea post.

Mâncăruri tradiționale lipovenești de Crăciun

Tot de la profesorul Dolghin am aflat că în Ajunul Crăciunului se face kuteaua, un preparat din grâu fiert amestecat cu miere de albine. De asemenea, gospodinele pregătesc orez fiert cu prune afumate, un colac făcut în casă, biscuiți și bomboane. Toate aceste preparate se duc rudelor apropiate, iar acestea, la rândul lor, le oferă aceleași bucate oaspeților.

Astăzi, în ajunul Crăciunului, femeile gătesc răcitură cu hrean, nelipsitele pateuri cu măruntaie de porc, coapte la cuptor, cârnații tocați la toporișcă, borșul rusesc cu sfeclă roșie și smântână și în funcție de preferințe, friptură la cuptor sau sarmale, tot cu hrean.

Preparatele care se regăsesc obligatoriu pe masa de Crăciun a staroverilor sunt plăcinta sau colțunașii cu brânză proaspătă de vaci, pe care ei îi numesc vareniki.

Colindul rușilor lipoveni

Craciunul pe stil vechi, lipoveniDupă liturghia de Crăciun și după masă, niciodată înainte de sărbătoare, rușii staroveri slăvesc nașterea lui Isus Hristos, printr-un singur colind, care este, de fapt, o cântare bisericească. Este un imn religios al lipovenilor pe care îl cîntă colindătorii, cărora ei le spun hristoslavciki. Ei fredonează ”Se naște Hristos”, “Hristos rajdaetsja”, o cântare preluată din slujba bisericească. Aceasta este o dovadă în plus, spune profesorul Vasile Dolghin, că lipovenii au părăsit Rusia în secolul al XVII-lea, înaintea colindelor de factură ucrainean-catolică.

Ajunul Crăciunului, la ucrainenii din Dobrogea

În această seară, ucrainenii sărbătoresc Ajunul Crăciunului și merg cu Vecera la părinți și la toate rudele mai vârstnice. Ghidul de turism Eduard Acsente, care a copilărit la Sfântu Gheorghe, spune că Vecera este o tradiție potrivit căreia, haholii merg cu colaci și cadouri simbolice la neamuri, să își ceară iertare pentru toate greșelile pe care le-au făcut în anul respectiv. Ei le spun gazdelor: „Dobrei vecer, sfatei vecer, preimaite muiu veceru?“, ”Bună seara, sfântă seara, primiți iertarea mea?” Rudele mulțumesc pentru „vecera“ şi îi poftesc la masa de post, de pe care nu lipsesc cucheaua, ozvarul și pirijecichi și astfel le iartă toate greșelile. Cucheaua este o fiertură de grâu, asezonată cu nucă și miere, iar ozvarul este un compot din fructe uscate din care nu lipsesc prunele, care îi dau preparatului un gust ușor afumat. Oaspeții pleacă abia după miezul nopții, pentru ca gazdele să prindă Crăciunul cu musafiri.

”În Sf. Gheorghe, Ajunul Crăciunului era o seară sfântă, chiar simțeam că Dumnezeu este între noi. Nu făceam brad, nu aveam această tradiție, dar ne simțeam foarte bine”, își amintește Eduard Acsente.

Pirijecichi, delicatesele ucrainenilor din Dobrogea

Placinta cu ficat de peste

Foto: Aniela Acsente – Placinta cu ficat de peste

Pirijecichi sunt niște pâinici tradiționale umplute cu varză călită sau cu cartofi, coapte în cuptor. Eduard Acsente spune că în vremurile în care nu era prohibiție la pescuit sturion, aceste pirijecichi erau umplute cu placenta pe care se formează icrele negre sau cu măduva de la șira spinării sturionului. Aceasta se aduna tot anul și se usca, iar de Crăciun se punea în apă la înmuiat, se fierbea și se toca mărunt. Cu ea, gospodinele făceau pirojki, care erau fantastice. Acum, dacă nu se mai pescuiește sturion, tradiția acestor plăcinte nu mai este păstrată. Eddy își amintește că în Sf Gheorge nu se arunca nimic de la sturion în afară de oase. Gospodinele preparau inclusiv prăjituri din sturion. El afirmă că atunci când era copil, mama lui făcea o plăcintă din ficat de morun, care era extrem de gustoasă.

Colindele ucrainenilor din Dobrogea

Haholii din Sfântu Gheorghe nu colindă în Ajun, ci de Crăciun. Ei pleacă din casă în casă să vestească Nașterea Domnului Isus Hristos. ”Colindele ucrainene sunt foarte melodioase și frumoase. Haholii se bucură de colindători și de obiceiurile de sărbători, pentru că iarna, locuitorii din Delta Dunării nu prea au cu ce să se îndeletnicească. Viața cazacilor a fost grea. Ei plecau la luptă, femeile rămâneau acasă și se descurcau singure în condiții grele și își apărau gospodăriile. Și atunci, în sărbători ele găseau toată bucuria.”, a precizat Eddy.

Sărbători binecuvântate!

Share

Leave a Reply