Zilele acestea se dă startul sărbătorilor de iarnă la minoritățile din Dobrogea și din alte zone ale țării, iar Crăciunul armenilor este sărbătorit astăzi. Dacă pentru creștinii ortodocși sărbătorile s-au încheiat deja, pentru credincioșii armeni și cei pe stil vechi, ele abia încep. De altfel, în Dobrogea, unde conviețuiesc 18 minorități, există aproape tot timpul câte un motiv de petrecere.
Crăciunul armenilor și Boboteaza sunt sărbătorite astăzi
Cei aproximativ 500 de armeni care trăiesc în Dobrogea, sărbătoresc Crăciunul, astăzi, de Bobotează.
Președintele Uniunii Armenilor Constanța, Liviu Merdinian spune că Biserica armeană celebrează pe 6 ianuarie Nașterea și Botezul Domnului. Reprezentanții comunității își adresează de Crăciun, urarea „Shnoravor nor dary iev Surp Dzanunt!“, care înseamnă „La mulţi ani de Crăciun!“.
Crăciunul armenilor păstrează tradiţia primelor patru secole creştine, când toată Biserica sărbătorea Naşterea Domnului pe 6 ianuarie, împreună cu Boboteaza.
Liviu Merdinian spune că armenii nu sunt pe stil vechi precum popoarele slave, care sărbătoresc Crăciunul pe 7 ianuarie, ci că păstrează tradițiile inițiale ale creștinismului.
În plus, armenii sărbătoresc Anul Nou în postul Crăciunului, în timp ce rușii-lipoveni și ucrainenii au și pentru Revelion un decalaj de 13 zile, la fel ca pentru toate celelalte evenimente religioase importante.
Obiceiuri vechi pentru Crăciunul armenilor
Teatrologul Anaid Tavitian spune că, la fel ca la români, Crăciunul este o sărbătoare de suflet și un prilej de reunire a familiei și prietenilor.
În Constanța, Biserica armenească ”Sfânta Maria” este situată pe malul mării, în zona peninsulară a orașului. Ea funcționează într-o clădire de patrimoniu, veche de aproape 140 de ani. Inițial, în acel imobil a fost o școală în care învățau copiii armeni, însă, după ce a ars biserica din lemn a comunității, un etaj al școlii a fost transformat în lăcaș de cult, din anul 1940. Ulterior, clădirea și-a păstrat doar destinația de biserică, deoarece erau foarte puțini elevi.
Crăciunul armenilor începe în dimineața zile de 6 ianuarie, când membrii comunității merg la biserică, unde se oficiază Liturghia de Crăciun. Deoarece în aceeași zi este și Boboteaza, după sfințirea apei, crucea este ținută de un copil, denumit Nașul Crucii. După Crăciun, preotul merge în toate casele armenilor, le sfințește și le oferă un calendar religios.
Colindele armenilor
Tinerii armeni, în grupuri de câte 3, au umblat zilele acestea cu colindul, la membrii comunității. Colindul ”Aysor done, ev Surp Dzanunt, Avedis” aduce vestea Nașterii Domnului, spune Anaid Tavitian. Avedis este și nume de bărbat la armeni, a mai precizat teatrologul constănțean.
În vremuri străvechi, copiii erau însoțiți în timp ce se duceau să colinde, de reprezentanții comunității, care mergeau înaintea lor. Tot în urmă cu peste 200 de ani, se spunea că este rușine ca armenii să părăsească locuința ori să încuie ușa, atunci când frații lor veneau să îi colinde, astfel că ei erau obligați să stea acasă în Ajunul Crăciunului. Tinerii mergeau atât la bogați, cât și la săraci, iar aceștia îi plăteau, după puterea financiară a fiecăruia.
Masa de Crăciun la armeni
Fiind o sărbătoare a familiei, de Crăciun se adună toți membrii la masă. În tradiția armenilor, se spune că nu trebuie să lipsească de pe masa de Crăciun, 7 tipuri de gustări. Se pune mare accent pe fructele uscate: caise, migdale, alune, nuci și stafide.
Nelipsit de pe masa armenilor de Crăciun este preparatul dulce Anoush Abour. Este un fel de budincă dulce, foarte bogată în arome și culori, realizată din grâu fiert. Aceasta mai conține stafide, caise uscate, nucă, smochine și coajă de portocală, iar deasupra se presară scorțișoară.
Caisul este fructul național al Armeniei. Cei care au prieteni sau rude în Armenia, primesc pistil, un desert făcut din zeamă de struguri, care conține caise, nuci și eventual este învelit într-o glazură de ciocolată.
Sărmăluțele în foi de viță sunt și ele un preparat tradițional de Crăciun la armeni, spune Anaid Tavitian. În plus, ea a precizat că se face o pâine de casă în care se pune o monedă. Bărbatul din familie taie pâinea în felii egale, iar cine găsește moneda se spune că va avea noroc tot anul.
De asemenea, armenii pun pe masa de Crăciun lumânări cumpărate de la biserică, în funcție de numărul membrilor familiei. Ceara rămasă se pune pe o apă curgătoare, pentru ca izvoarele să nu sece tot anul și să aibă apă dulce. În lipsa izvoarelor, lumânările rămase se pun la rădăcina unui pom, pentru ca acesta să rămână viu tot anul. La armeni există un respect deosebit față de seniori. Bunica din familie este felicitată de Crăciun de către toți membrii familiei, care îi sărută mâna și îi urează ”Hristos Dzanav yev Haynedzav!”, iar ea răspunde ”Orhneal e haydnutiuna Hristosi!”.
Sărbători luminate să aveți!
0 Comentarii