Conacul lui Mihail Kogălniceanu, un imobil impozant, construit în orașul Murfatlar la sfârșitul secolului al  XIX-lea, este o construcție declarată monument istoric de interes național. Casa pe care a cumpărat-o istoricul, publicistul și omul politic Kogălniceanu pentru fiul său, este construită în stil eclectic, cu elemente ale modei occidentale, dar și cu influență maură.

Conacul lui Mihail Kogălniceanu, unul dintre puținele imobile ale politicianului, care au rezistat în timp

Mihail Kogălniceanu a iubit Dobrogea și a fost considerat părintele acestei regiuni, alături de regele Carol I. Politicianul a cumpărat multe terenuri și case în Dobrogea, din dorința de a le da un exemplu românilor că această nouă provincie a țării poate fi colonizată.

În Constanța, Kogălniceanu a avut trei case, una dintre ele chiar pe bulevardul Elisabeta, în dreptul Cazinoului, un imobil în care se spune că mai poposea și regina Elisabeta. Acesta nu mai există în prezent, însă conacul lui Mihail Kogălniceanu de la Murfatlar a rezistat peste ani și a fost declarat monument istoric.

Conacul lui Mihail Kogălniceanu, în care funcționează acum Grădiniței nr. 2 din Murfatlar, a fost achiziționat de către omul politic în anul 1885, de la Hagi Memet Aralam bey, reprezentantul unei familii cu multe proprietăți în județul Constanța.

El a cumpărat proprietatea pentru fiul său, Vasile Kogălniceanu, inspector domenial în Dobrogea și administrator al plasei Mangalia, care s-a stabilit la moșia din Murfatlar.

Conacul lui Mihail Kogălniceanu ar putea deveni muzeu

Conacul lui Mihail Kogălniceanu a fost reabilitat în anii 2003-2004 și acum aparține Primăriei Murfatlar. A fost o lucrare foarte costisitoare, deoarece imobilul este obiectiv de patrimoniu și a trebuit să fie acordată multă atenție la detalii.

”Conacul lui Mihail Kogălniceanu de la Murfatlar este un monument istoric de interes național. Kogălniceanu s-a îndrăgostit de Dobrogea și a ținut foarte mult ca această regiune să revină la țară. De asemenea, el l-a susținut pe Anghel Saligny să construiască Portul Constanța și Podul de la Cernavodă. După Războiul de Independență din 1877, Kogălniceanu și-a cumpărat la Murfatlar, după vechea denumire Basarabi, un conac.

Pe atunci, calea ferată nu trecea pe aici. Era o zonă liniștită și frumoasă, dar când s-a făcut canalul au mutat calea ferată în această zonă. Moșia avea și o troiță ridicată în 1943 în memoria celor căzuți pe front, dar și o pivniță și o fântână arteziană. Fierul forjat este cel original, iar tâmplăria a fost recondiționată. Când s-a renovat clădirea am găsit în pod un registru al cărăușilor de prin 1907, care acum este la primărie.

Aici, putem face Muzeul lui Kogălniceanu, o casă memorială, dar, pentru a realiza acest lucru avem nevoie de un teren pe care să construim o nouă grădiniță cu program prelungit.

Avem mai multe obiective turistice declarate monument istoric în Murfatlar, în afară de conacul lui Mihail Kogălniceanu: Ansamblul Rupestru sau Bisericile din Cretă cum sunt cunoscute de către mulți români, Gara Murfatlar, dar și biserica din oraș, care este foarte veche și frumoasă”, a declarat pentru Discover Dobrogea, primarul orașului Murfatlar, George Cojocaru.

Mihail Kogălniceanu, părintele Dobrogei după 1878

Istoric, diplomat, om politic și publicist, Mihail Kogălniceanu a iubit Dobrogea. El este autorul celor mai importante documente privind revenirea Dobrogei la țară. Tot Kogălniceanu a scris și cele două Proclamații, pe care Regele Carol le-a citit pe 14 noiembrie 1878 și a realizat ”Constituția Dobrogei”, împreună cu prefectul de atunci al Constanței, Remus Opreanu.

”Am lucrat 30 de ani pentru țara mea. Nu e o singură reformă, un singur act național în care să nu figureze și numele meu. Toate legile cele mari sunt făcute și contrasemnate de mine”, afirma Mihail Kogălniceanu.

Pentru a încuraja românii să populeze Dobrogea, Mihail Kogălniceanu și-a cumpărat mai multe terenuri și proprietăți în regiune.

Cu toate acestea însă, politicianul nu a profitat de poziția sa și de faptul că are multe proprietăți în regiune, iar în 1890, când a cerut o scutire de amendare de către stat pentru locuitorii Dobrogei, a solicitat ca el și fiul său, Vasile Kogălniceanu să fie excluși de la aplicarea acestei legi.

După moartea politicianului, două dintre casele pe care le avea în Constanța, pe B-dul Elisabeta și pe Str. Vânătorilor au fost scoase la vânzare, din cauza impozitelor neplătite.

Imobilul pe care îl construise pe B-dul Regina Elisabeta nu mai există în prezent, însă, pe acel loc a fost montată o plachetă care amintește că acolo, Mihail Kogălniceanu a ridicat o casă, în anul 1885.

Se spune că, în 1889, Primăria Constanța a făcut o investiție importantă pentru a consolida malul. Au fost realizate atunci săpături adânci și o temelie din piatră, astfel încât casa omului politic să fie protejată.

Pe B-dul Elisabeta, Kogălniceanu construise, pe o suprafață de 500 mp, o casă din piatră, cu două etaje, învelită cu olane. Locuința era compusă din 8 camere, două antreuri, bucătărie și o curte cu fântână.

Conacul lui Mihail Kogălniceanu, împreună cu alte atracții și monumente istorice din localitate ar putea deveni atracții importante în orașul Murfatlar, dacă va fi elaborată și pusă în aplicare o strategie pentru turism în județul Constanța.

Înscrie-te gratuit în clubul Discover Dobrogea

Înscrie-te în newsletter-ul nostru și vei primi articole, promoții și sfaturi de călătorie direct în inbox, gratuit. Înscriindu-te în acest newsletter, confirmi că ești de acord cu politica noastră de confidențialitate a datelor personale, disponibilă în subsolul paginii. Dacă te răzgândești, te poți dezabona în orice moment.

Înscrie-te

Gata! Bun venit în club!