Cuplul „Gânditorul și femeia șezând”, descoperit în urmă cu 70 de ani, a readus în atenție sectorul „Columbia D” din Cernavodă – un loc cu o istorie impresionantă și dureroasă deopotrivă. Aici, unde astăzi vorbim despre una dintre cele mai valoroase descoperiri ale preistoriei europene, s-au succedat, de-a lungul timpului, prosperitatea industrială, suferința și memoria unor destine frânte.
Arhivele orașului Cernavodă consemnează că, în anul 1899, în zona respectivă a fost construită „o fabrică de distilare a petrolului”, sub patronatul lui C. Langeveld. Din aceasta se va dezvolta viitoarea rafinărie „Traian”, care va începe, în 1913, colaborarea cu Societatea Petrolieră Franco-Română „Colombia”, de la care s-a păstrat și denumirea zonei. Dezvoltată cu capital străin și dotată cu instalații performante, rafinăria producea anual mii de vagoane de derivate petroliere, transportate pe Dunăre către diferite puncte, inclusiv către Constanța.
Studiile de specialitate consemnează că, în anii ’20, aici a fost adusă cea mai modernă instalație de cracare a petrolului, prima de acest fel din Europa. Directorul rafinăriei a fost numit, la acea vreme, dr. ing. Rosenfeld-Roseanu, tatăl multiplei campioane mondiale de tenis Angelica Roseanu.
Destinul locului s-a schimbat dramatic în perioada comunistă, când „Columbia” a devenit lagăr pentru deținuții politici folosiți la construirea Canalului Dunăre–Marea Neagră. În condiții inumane, fără utilaje și aproape fără hrană, mii de oameni au fost obligați să muncească până la epuizare. Printre ei s-au aflat intelectuali, clerici, artiști și membri ai unor familii cunoscute ale societății românești, între care compozitorul Franz Dressler, părintele Arsenie Boca, Cristescu – Plăpumaru Gheorghe, unul dintre fondatorii Partidului Comunist Român, și inginerul Frimu, fost campion național la bob.
În anul 1956, într-un contrast tulburător cu drama recentă a locului, săpăturile arheologice desfășurate de echipa Institutului de Arheologie „Vasile Pârvan” al Academiei Române, condusă de Dumitru Berciu și Sebastian Morintz, în punctul Columbia D, au scos la iveală două statuete de lut – creații ale culturii Hamangia care aveau să devină simboluri universale: „Gânditorul și femeia șezând”, fiind considerate unele dintre cele mai expresive creații artistice ale preistoriei.
Povestea descoperirii celor două piese și a comunităților Hamangia care le- au creat este prezentată în catalogul „Centrul Hamangia – Muzeul Axiopolis Cernavodă”, volum ce va fi lansat în cadrul Simpozionului Internațional „Zorii civilizației străvechi europene. Fragmente din lumea Gânditorului”. Totodată, publicul va putea descoperi fotografii, documente și imagini de arhivă în expoziția „Fragmente din lumea Gânditorului”, organizată cu prilejul aceleiași manifestări științifice.
Deschiderea oficială a simpozionului va avea loc miercuri, 13 mai 2026, ora 11:00, în Sala Senatului (etaj I, corp A), Campusul Universității „Ovidius” Constanța, iar publicul este invitat să participe la acest demers dedicat memoriei și patrimoniului cultural.
Sursă foto: Ilustrațiile fac parte din colecțiile Institutului de Arheologie „Vasile Pârvan” al Academiei Române și sunt incluse în expoziția „Fragmente din lumea Gânditorului”
Materialul este realizat de reprezentanții Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța, în cadrul proiectului „Astăzi la Constanța”.
0 Comentarii