Cetățile din județul Constanța reprezintă pagini de istorie, peste care au trecut sute, ba chiar mii de ani. Între timp, ele s-au deteriorat, au fost parțial distruse și multe dintre ele trebuie să fie reabilitate. Nu trebuie să fii pasionat de istorie pentru a te îndrăgosti de cetățile constănțene, după ce le afli poveștile.

Cetățile din Constanța și 4 trasee turistice spectaculoase

Toate drumurile spre cetățile din județul Constanța pornesc de la anticul Tomis. Atât localnicii, cât și turiștii care ajung în cel mai mare oraș de pe malul mării pot descoperi și locurile frumoase, încărcate de istorie.

Cercetătorul științific Gabriel Talmațchi, din cadrul Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța a declarat pentru Discover Dobrogea, că există 4 trasee cu plecare din Constanța, pentru cei care doresc să viziteze, împreună cu familia, locuri extraordinare.

”Românii, dobrogenii trebuie să-și cunoască istoria, cu bune și cu rele, cu tot ce s-a întâmplat în provincia Istro-Pontică.

În cetățile din Constanța găsim frânturi, pasaje despre trecutul strămoșilor noștri, despre modul în care trăiau și se manifestau, uneori chiar și despre ceea ce își doreau anticii.

Sunt multe cetăți în județul Constanța, iar pentru vizitarea lor am identificat 4 trasee, de o zi sau de două zile, pentru cei care vor să meargă pe urmele înaintașilor noștri”, a precizat Gabriel Talmațchi.

Cetatea antică Tomis, punctul de plecare către traseele istorice

În general, punctul de plecare, către cetățile din județul Constanța este Tomisul, de la care se poate ajunge spre nordul, centrul și vestul județului, dar și în sudul acestuia.

”În vechea cetate atică Tomis pot fi văzute multe vestigii, care ne transmit multe despre istoria orașului romano-bizantin. În zona centrală sunt urmele lăsate de antici și poate fi văzut zidul de incintă al cetății romane-bizantine.

Tot în centrul Constanței poate fi văzut Edificiul Roman cu Mozaic, o construcție cunoscută în toată Europa, în primul rând prin mozaicul care se păstrează aici. El este printre puținele mozaicuri păstrate care au o astfel de dimensiune, o lucrare similară, puțin mai mare ca suprafață o găsim doar în Italia.

Un traseu de o zi spre cetățile Histria și Ulmetum

Pornind din vechiul Tomis, turiștii și localnicii pot face un traseu de o zi, spre nord, la cetățile din Constanța, Histria și Ulmetum.

”Histria este primul oraș cunoscut pe teritoriul țării noastre, întemeiat de coloniștii greci din Milet în jurul anului 657 î.Hr. ca port la Marea Neagră. El a fost distrus în secolul VII d.Hr., de invaziile avaro-slave.

Este o cetate extraordinară, care oferă vizitatorului ziduri de incintă, turnuri, porți, poarta mare a orașului, poarta mică, foste basilici, pentru că și acolo vorbim de epoca romano-bizantină. Tot la Histria pot fi văzute cartierele în care locuiau coloniștii greci, dar și zona lor economică.

Pe lângă aceasta, imediat în vecinătate se află un muzeu. Muzeul Histria adăpostește, ca orice muzeu de sit, în general, cel mai frumoase, deosebite și importante piese sau monumente de arhitectură descoperite în interiorul cetății romano-bizantine.

O vizită la Histria înseamnă o vizită efectiv în istoria unei cetăți care a dăinuit timp de 12 secole. Spre exemplu, Tomisul nu s-a bucurat de aceeași continuitate și de aceeași istorie lungă, așa cum o are Histria. Săpăturile care s-au făcut acolo de 100 de ani, începute de Vasile Pârvan, au permis în timp salvarea unor monumente, păstrarea și conservarea acestora și restaurarea lor, acolo unde a fost cazul. De aceea, o călătorie la Histria este o călătorie în timp, agreabilă și plină de informații.

De la Histria, pe traseul de întoarcere ar putea fi făcută o oprire în comuna Pantelimonul de Sus, la cetatea Ulmetum. Aceasta este a doua cetate din Dobrogea, care a fost săpată de Vasile Pârvan la începutul secolului XX. El este cel care și-a mutat inclusiv vagoneții cu care se căra pământul la Pantelimon, la Ulmetum, tocmai pentru a se putea face respectiva săpătură. În apropiere se află o rezervația naturală Gura Dobrogei-Cheile Dobrogei, un loc de care mulți se îndrăgostesc după ce ajung acolo.

Ulmetum este o cetate mai mică, o fortificație care era așezată pe unul din drumurile centrale imperiale de epocă romană. Ea adăpostea, în general, unități militare de cavalerie, care aveau rolul de a interveni în cazul în care se întâmpla ceva vizavi de siguranța negustorilor și a cetățenilor romani care circulau pe drumul central imperial din provincie.

Teritoriul dobrogean făcea parte din provincia romană Moesia Inferior. Cetatea de astăzi păstrează, la o scară mai mică decât Histria și alte cetăți, turnuri, clădiri militare, un pretorium, o serie de foste zone pentru comerț.

În interiorul cetății Ulmetum, ca de obicei în jurul unui punct de trecere unde era pază militară, locul s-a transformat și într-un nod comercial, unde se făceau diferite schimburi. În general, produsele agrare erau folosite pentru aceste schimburi. Există un zid de incintă și mai multe porți pe care le avea cetatea. Turiștii pot să petreacă o după-amiază foarte plăcută și agreabilă în ceea ce a fost odată fortificația de la Ulmetum”, a povestit cercetătorul Gabriel Talmațchi.

Cetatea Callatis, Mangalia de astăzi

Un alt traseu de o zi, pe drumul spre cetățile din județul Constanța, poate fi spre Mangalia, în vechea cetate Callatis, cum se numea înainte colonia greacă și apoi orașul roman și romano-bizantin.

”În interiorul orașului de astăzi sunt destule insule, zone, în care s-au păstrat vestigiile cetății antice începând din epoca elenistică, până în cea romană. Este vorba despre ziduri de incintă și de biserici. Acolo este o bazilică foarte bine păstrată și rară ca tip de arhitectură de tip sirian, care poate fi vizitată. Zona centrală a Mangaliei este plină cu astfel de monumente.

Nu trebuie uitat nici Muzeul de Istorie de la Mangalia, care adăpostește o serie de descoperiri arheologice, multe dintre ele din zona necropolelor, a cimitirelor de epocă greacă și romană, care au fost refăcute în interiorul muzeului. Sunt reconstituiri, care de obicei le plac foarte mult copiilor, pentru că ei pot vedea cum arăta vechea cetate, ce fel de piese erau, la ce serveau ele, dincolo de explicațiile pe care le dă cineva.

Dincolo de Mangalia, la Albești, tot spre sud, există o fortificație de perioadă greacă, așezată la acea vreme în zona de influență pe care o avea Callatisul și care a funcționat doar pentru epoca greacă. Ea avea un rol de avanpost, o unitate militară pentru apărare a spațiului de influență economică al cetății.

Aici, se strângeau în mare parte resursele solului, grânele care urmau să ajungă apoi în cetate, la Callatis, fie pentru folosința cetățenilor orașului, fie pentru exporturile de cereale care se făceau atunci. Știm despre exportul de cereale și de pește, pe care îl făceau coloniile din vestul pontului, precum Histria, Tomis și Callatis. Din documentele vremii am aflat că astfel de produse ajungeau până la Atena”, am mai aflat de la cercetătorul Gabriel Talmațchi.

Cetățile Capidava și Carsium, atracții turistice în județul Constanța

Un alt traseu spre cetățile din Constanța este spre Cernavodă. Pornind din vechiul Tomis spre autostrada A2, se ajunge la Cernavodă. Acolo este un muzeu cu numeroase obiecte specifice epocilor istorice.

”Din acest an, muzeul de la Cernavodă se va dezvolta, prin apariția unei alte clădiri în apropiere, care va fi dedicată neoliticului și culturii Hamangia. Gânditorul și perechea sa, dar și alte realizări excepționale ale artei preistorice, au fost descoperite la Cernavodă.

De la Cernavodă se poate ajunge la Capidava. Cetatea a făcut parte dintr-un program de restaurare și conservare, care a fost finalizat. Cei care au vizitat cu ani în urmă cetatea Capidava vor vedea o mare diferență între cetatea de atunci și cea restaurată de astăzi.

Din punctul meu de vedere, este una dintre cele mai expresive cetăți pe care le avem, raportat la timpurile istorice. Restaurarea, refacerea zidurilor, a unor construcții, alei, vechi drumuri din interiorul cetății, a porților de intrare, toate s-au făcut foarte frumos și merită ca acest obiectiv turistic să fie vizitat.

Următorul punct pe acest traseu este cetatea Carsium, situată în Hârșova. Pe unul din dealurile care sunt în jurul orașului modern este ridicată o cetate încă din vremea împăratului Traian.

Inițial a fost un castru de pământ, transformat apoi în castru de piatră, a devenit ulterior o adevărată cetate care a funcționat, în mare parte, în perioada epocii târzii. Cetatea a avut o istorie lungă, până în epocă medievală, chiar până în secolul al XIX-lea.

În baza unui tratat, cei din Imperiul Otoman au aruncat-o în aer. A fost o înțelegere în acest sens, dar, din păcate a fost distrus castrul în mare parte. Se mai păstrează și acum câteva vestigii, printre care turnul comandant, care se poate vedea de pe șoseaua dintre Hârșova și Constanța. Putem observa și zidurile de incintă, dar și o serie de alte construcții care au fost scoase la lumină în urma săpăturilor arheologice.

De la cetatea Carsium, priveliștea este extraordinară, pentru că acest castru este situat pe o zonă înaltă, iar panorama este spectaculoasă, cu o vizibilitate pe zeci de kilometri de jur împrejur, iar în fața ei, la bază, este Dunărea”, a afirmat cercetătorul științific Gabriel Talmațchi, din cadrul Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța.

Tropaeum Traiani, cetatea lui Traian și complexul de monumente de la Adamclisi

Un alt traseu spre cetățile din Constanța este către Adamclisi, acolo unde împăratul Traian a întemeiat un municipiu.

”Un traseu, de suflet pentru mine, este Tropaeum Traiani, pentru că mare parte din activitatea mea arheologică ține de această cetate.

Plecarea se face din Constanța, cu destinația Tropaeum Traiani. În alți ani, un alt loc de oprire pe această rută era la Bisericile din cretă de la Murfatlar. Din păcate, ele nu pot fi vizitate, deoarece starea lor de conservare nu este deloc bună. Urmează să se realizeze și aici un proiect de conservare și restaurare, astfel încât acest obiectiv turistic să poată fi vizitat.

Este vorba despre un complex de bisericuțe din secolele X-XI, epoca romano-bizantină, o perioadă a migrațiilor. Locul a fost ales de călugării care au crezut că acolo pot fi mai aproape de Dumnezeu. În bisericile din cretă există foarte multe inscripții în diferite limbi, ceea ce înseamnă că prin zonă treceau mulți oameni de diferite etnii. Tot acolo găsim scrieri ale popoarelor nordice, ale vichingilor.

Tropaeum Traiani este un complex de monumente, format din cetatea Tropaeum Traiani, monumentul Tropaeum Traiani și muzeul de la Adamclisi. Startul ține de primul război dintre daci și romani și de bătălia care s-a dat pe platourile de acolo.

Victoria a fost a romanilor, a lui Traian, care a hotărât la finalul celor două războaie să construiască un monument triumfal, care să celebreze victoria și totodată să impună respect tuturor celor din jur, care s-ar mai fi gândit vreodată să pună sub semnul întrebării autoritatea imperială.

Monumentul este excepțional la scara întregului imperiu, pentru că nu există altul cu o asemenea dimensiune. O formă de celebrare a victoriilor o cunoaștem din Franța de astăzi, Galia anterioară, din timpul împăratului Augustus, care a trăit cu 100 de ani înaintea lui Traian, dar altceva după aceea nu există.

Într-un muzeu de la din Roma, o sală întreagă este dedicată monumentului cetății și în general complexului de la Tropaeum Traiani, pentru că lumea arheologică din Italia arată respect față de acest monument.

După război a avut loc ridicarea cetății. Aceasta a fost construită pe locul unei foste așezări locale a populației getice. Cetatea a urcat destul de repede la rang de municipium și a rămas acolo până undeva la începutul secolului al VII-lea.

Muzeul Tropaeum Traiani este extraordinar, pentru că în interiorul său se păstrează tot ceea ce este original din monumentul triumfal. În muzeu, vizitatorii fac o călătorie prin poveste, pentru că monumentul cuprinde de jur împrejur o serie de imagini, denumite metope, care prezintă șirul evenimentelor ce duc spre finalul bătăliei și câștigarea acesteia de către oastele lui Traian pe platourile de la Adamclisi. Pe lângă acestea, mai sunt numeroase obiecte descoperite și expuse în interiorul muzeului.

Spre capătul acestui traseu este cetatea de la Păcuiul lui Soare. Foarte puțină lume cunoaște această cetate, care este exact vizavi de mânăstirea Dervent, iar pentru a se ajunge la ea, se traversează Dunărea, cu barca. Nu există un sistem clasic prin care se poate ajunge la această cetate, dar în zonă sunt barcagii care, contra unei sume modice te pot trece dincolo de apă.

Păcuiul lui Soare este o cetate  ridicată în secolul X de armata bizantină, care a funcționat aproximativ 30-40 de ani. Rolul ei era acela de a controla trecerea de vase pe Dunăre.

Cetatea era foarte importantă, pentru că în apropiere se afla Durostorum, actualul oraș Silista, unde erau cantonate unități militare care trebuia să facă față valului populațiilor migratoare.

Fiind realizată de militari, cetatea Păcuiul lui Soare a fost ridicată foarte repede. Interesant este faptul că este construită într-o tehnică pe care o putem vedea la Constantinopol, de către meșteri care făceau parte din cadrul armatei. Din păcate, o parte din cetate este sub apă și doar o porțiune din cetatea originală poate fi văzută astăzi”, spune cercetătorul Gabriel Talmațchi.

Acestea sunt locurile istorice mai importante și mai cunoscute, dar în județul Constanța există și alte cetăți, precum Sacidava, în apropierea localității Dunăreni sau Sucidava, de la Izvoarele.

Dobrogea este un teritoriu fabulos din punct de vedere al descoperirilor arheologice, iar cercetătorii spun că oriunde ai băga cazmaua în această regiune, trebuie să iasă un fragment ceramic. În România, poate doar zona Sarmisegetuza Regia mai aduce atât de multe vestigii pe metrul pătrat.