Cetatea Histria, aflată pe lista de așteptare UNESCO pentru a deveni monument de patrimoniu mondial, a primit mulți vizitatori români anul acesta. Am văzut numeroși turiști în complex încă de la deschidere și am aflat că noutatea acestui an, o reprezintă faptul că numărul vizitatorilor români l-a depășit pe cel al străinilor, lucru care, în anii precedenți nu s-a întâmplat. Probabil, pandemia de Covid-19 este cea care ne-a schimbat opțiunile pentru petrecerea timpului liber și astfel, românii au vizitat mai mult atracțiile turistice din țară.
Cetatea Histria, 1300 de ani de istorie
Denumirea Cetății Histria provine de la numele antic al fluviului Dunărea, Istros, cum îi spuneau grecii. Se spune că în perioada în care a fost întemeiată colonia milesiană la Histria, cursul Dunării era diferit. Unul din brațele sale, care astăzi este colmatat, trecea pe lângă Histria. Chiar și Herodot a localizat gura de vărsare a Dunării în apropiere de locul în care coloniștii din Milet fondaseră cetatea. Inițial, orașul Histria, ca și orașul Tomis, dacă nu și Orgame (Argamum) în perioada romană, au fost fondate de 6 triburi milesiene. Ulterior, în perioada de ocupație romană se constituie cel de-al șaptelea trib, cel al romanilor.
”Histria, în istoria sa de 1300 de ani a fost distrusă violent și incendiată de 20 de ori. În perioada greacă, Histria a funcționat cu un sistem de duble incinte, așezarea civilă și acropola, fiecare cu câte un zid de incintă. În perioada romană timpurie, dar și în cea romano târzie n-a mai fost necesară acea strategie și a fost folosit un singur zid de incintă.
Fiecărei perioade istorice îi corespunde un anumit număr de distrugeri. În perioada arhaică 3, în perioada clasică 2, elenistică 4, romană timpurie 3 și 8 în perioada târzie.
Histria a fost distrusă total, la jumătatea sec. III d.Hr, datorită invaziei carpo-gotice. Se declanșează pe la 239 d.Hr. primul val al migrațiilor, goții fiind cei dintâi care au ajuns în zonă. Ei au fost urmați de huni, avari, slavi și bulgari.
Cauza principală de abandonare a cetății au constituit-o raidurile populațiilor migratoare. Oamenii s-au săturat să își tot reconstruiască în grabă cetatea și s-au retras, dar nu departe. Ei s-au așezat în satele daco-romane din teritoriul rural, din Regio-Histria”, a declarat pentru Discover Dobrogea, George Stan, conservator în cadrul Complexului Arheologic Histria.
5 biserici au fost descoperite în Cetatea Histria
Arheologii au descoperit în incinta Cetății Histria, 5 biserici. Dintre acestea, cea mai importantă este cea episcopală, construită în sec. VI d.Hr., în perioada împăratului Iustinian. În timpul cercetărilor arheologice, au fost găsite o serie de obiecte de cult în cele 5 biserici de la Histria.
”Histria a accedat la rangul de episcopat, se pare în sec. VI, în timpul împăratului Iustinian, dacă nu mai devreme, în timpul împăratului Anastasius, respectiv la sfârșitul sec. V d.Hr. Astfel, ea s-a alăturat celorlalte 13 episcopii.
Nu se diferențiază față de alte biserici din acea vreme prin nimic în mod deosebit, deoarece în Sciția Minor era respectată dogma niceano calcedoniană, care era apropiată de Răsărit și reprezenta credința ortodoxă răsăriteană”, a precizat pentru Discover Dobrogea, George Stan, conservator în cadrul Complexului Arheologic Histria.
Bazilica Episcopală, o clădire cu dimensiuni monumentale
Bazilica Episcopală era un fel de catedrală și avea dimensiuni foarte mari.
”Bazilica Episcopală de la Histria era monumentală și a fost construită cu un etaj. Ea a fost ridicată în centrul cetății târzii, care avea o suprafață de 7 hectare, iar acest monument ocupa 2% din suprafața totală. Impactul era foarte mare pentru enoriașii din teritoriul rural, care era condus de un episcop, arhiereu, un personaj ce reprezenta o importanță marcantă în oraș.
Bazilica Episcopală avea aproximativ 60 de metri lungime, 30 de metri lățimea transeptului, care îi oferea bisericii forma de cruce și aproape 20 de metri lățimea naosului, nartexului și a atriumului. Dacă ne gândim la proiectul arhitectonic, el este similar cu al altor două bazilici episcopale, descoperite în Serbia și în Macedonia”, a mai spus reprezentantul Complexului Arheologic Histria, George Stan.
Trisagion, o piesă de cult rară, descoperită la Cetatea Histria
La Histria au fost descoperite mai multe obiecte de cult. Unul dintre ele este un trisagion, care a făcut parte din Bazilica Episcopală. Există și un desen în cadrul muzeului, în care a fost reconfigurată Bazilica Episcopală în perspectiva arhitectului care, alături de arheolog au cercetat acea catedrală.
”Piesa de cult descoperită, acest trisagion este o masă sacră, ca un platou, pe care erau aduse ofrandele. Ofrandele constau din smirnă, tămâie și mir. Pe circumferința ei este gravată tripla invocație către Divinitate, rugăciunea creștinilor antici.
Pe acest fragment de trisagion scrie: ”Hágios ho Theós, Hágios ischyrós, Hágios athánatos, eléēson hēmâs”, adică Sfinte Doamne, Sfinte Preaputernicule, Sfinte Nemuritorule, Miluiește-ne pe noi. Un obiect foarte important, probabil unul dintre puținele de acest gen, care au fost descoperite în incinta bazilicilor paleocreștine din Dobrogea și nu numai. Acest fragment a fost găsit pe latura sudică a transeptului”, a povestit George Stan.
Cartierul rezidențial era, foarte probabil, cartierul episcopului
În cartierul rezidențial se presupune că stăteau episcopul și alți reprezentanți ai bisericii, spun arheologii în urma cercetărilor realizate. Tot de la ei, aflăm că și în acele vremuri oamenii se duceau la slujbele mari ținute la biserică și mergeau în pelerinaj la Histria.
”Cartierul rezidențial era denumit Episcopion, iar astfel de așezări existau și în alte orașe, mai ales în Asia Mică, în Lycia, pentru a reprezenta importanța episcopului. La Histria au fost descoperite 4 asemenea clădiri, numite domus, fiecare prevăzută cu un etaj, având o suprafață de aproximativ 850 mp fiecare”, am mai aflat de la reprezentantul Complexului Arheologic Histria, George Stan.
Apollo Ietros, cea mai importantă divinitate la Histria
Zona sacră era zona templelor și altarelor, pentru divinitățile protectoare ale cetății. Inițial au fost construite templele, o trăsătură a colonizării grecești.
”Cea mai importantă divinitate, noi îi spunem divinitatea eponimă a Histriei, a fost Apollo Ietros. Ietros înseamnă tămăduitor, medic sau vraci. Lui i s-a construit, probabil, primul sancturar de la Histria.
Ulterior, la Histria au mai fost descoperite alte două temple, datate în sec. VI î.Hr și dedicate Afroditei Pontia, protectoarea pontului și lui Zeus Polius, paznicul cetății.
Divinitățile adorate de histrieni
Au fost descoperite la Histria și fragmentele templului dedicat lui Theos Megas, marele zeu, datând de la jumătatea sec. III î.Hr. Acestea se găsesc în sala mare a muzeului, însă nu a fost identificată până acum, divinitatea respectivă. Apare sub aceeași denumire această divinitate, Theos Megas, Marele Zeu, dar după circa 3-4 secole, la Varna, la Odesos, a declarat pentru Discover Dobrogea, George Stan, conservator în cadrul Complexului Arheologic Histria.
”Tot aici au mai fost și alte divinități care s-au bucurat de adorația histrienilor. În perioada grecească au fost Dionisos, Hera și muzele, pentru că în sec. III î.Hr., Diogenes, un cetățean histrian, a construit un museion, un loc protejat de muze, unde se aduna elita culturală pentru a discuta despre artă.
Ulterior, în perioada romană timpurie este evident că la Histria a fost construit un templu dedicat primului împărat roman Octavianus Augustus. Era obișnuit acest mod de adorare, de respectare a cultului imperial la marginea Imperiului Roman. Însuși Augustus era de acord să fie divinizat, dar nu la Roma.
Tot în perioada romană a mai fost construită la Histria o peșteră artificială, un templu dedicat lui Mithra. Zeul Mithra este foarte important, deoarece este pe de o parte protectorul armatei romane, iar pe de altă parte a fost un concurent al creștinismului”, am mai aflat de la George Stan, conservator în cadrul Complexului Arheologic Histria.
Muzeul ”Histria” expune obiectele descoperite în cetate
Muzeul Histria a fost deschis în anul 1983. Este un muzeu de sit, în care sunt păstrate și expuse o parte dintre obiectele descoperite din 1914 până în prezent. Expoziția cuprinde foarte multe piese, inclusiv din ceramică și diferite inscripții.
Ele reprezintă informații scrise, care fac referiri sau aluzii la anumite evenimente importante petrecute de-a lungul vremii, mai exact, în cei aproape 1300 de ani de ființare neîntreruptă a Histriei greco-romane.
Complexul poate fi vizitat de miercuri până duminică inclusiv, între orele 10.00-18.00, iar în zilele de luni și marți este închis.
Muzeul Histria va fi renovat, iar cetatea restaurată
De anul viitor, Histria va intra într-un proces de renovare a muzeului, de conservare și restaurare primară și consolidare a cetății.
”Atunci se va schimba și expoziția, pentru că pe noi ne preocupă ne preocupă foarte mult și aceasta. Va fi schimbat totul, expoziția va fi organizată din altă perspectivă. Vom colabora și cu designeri, vom avea panouri 3 D, se va găsi o formulă pentru modernizarea muzeului. Proiectul a fost semnat, iar bugetul este de 10 milioane de euro.
Vrem să facem o expoziție cronologică, dar și tematică, să putem prezenta într-o manieră modernă, așa cum sunt expozițiile din Occident, pentru ca toată lumea să înțeleagă atunci când intră și să nu fie nevoie de foarte multe lămuriri din partea ghizilor, deoarece, de exemplu, acum, în perioada pandemiei, noi nu avem voie să facem ghidaj”, a afirmat George Stan, conservator în cadrul Complexului Arheologic Histria.
0 Comentarii