Cetatea Halmyris-Murighiol urmează să fie restaurată și pusă în valoare, în cadrul unui parc arheologic. Pentru început, Institutul de Cercetări Eco-Muzeale ”Gavrilă Simion” Tulcea implementează proiectul de elaborarea a documentației de avizare a lucrărilor de intervenții (D.A.L.I.) pentru Parcul Arheologic Halmyris-Murighiol.
Cetatea Halmyris, conservare-restaurare și punere în valoare
Situată în antichitate între două lacuri sărate și în apropierea Mării Negre, Cetatea Halmyris de la Murighiol a fost denumită în trecut ”Sărătura”. În exteriorul cetății, la acea vreme, toate dealurile din jur erau împădurite și pe coasta lor până la Dunăre era așezarea civilă, căreia i se spunea ”Satul corăbierilor”. Acum, bătrâna cetate așteaptă să fie cercetată și restaurată, deoarece ea a fost săpată doar în proporție de 20-25%.
Deoarece nu a fost consolidată, Cetatea Halmyris se află într-o stare avansată de degradare. Pe zidul de incintă, pe care se circulă foarte mult, deoarece este unul dintre traseele pe care merg turiștii, deja s-au deplasat pietrele, astfel că acesta se deteriorează pe zi ce trece.
Activitățile pentru conservarea și restaurarea Cetății Halmyris sunt finanțate în cadrul programului Timbrul Monumentelor Istorice, subprogramul Elaborarea documentațiilor tehnico-economice pentru intervenții asupra monumentelor istorice, pentru proiecte care au ca scop protejarea și promovarea monumentelor istorice. Programul este gestionat de Institutul Național al Patrimoniului.
Destinația sitului este culturală, cu funcțiune mixtă, turistică, muzeală și de cercetare.
Valoarea culturală excepțională a sitului, care a condus la punerea sa sub protecție legală multiplă, corelată cu problemele severe de conservare, impune necesitatea intervențiilor de conservare, restaurare și punere în valoare.
Situl arheologic Halmyris-Murighiol a fost cercetat de arheologi
Pentru realizarea proiectului de conservare și restaurare a Cetății Halmyris a fost nevoie de numeroase cercetări multidisciplinare adecvate caracteristicilor pe care situl le prezintă și elaborarea unui plan de conservare și monitorizare.
”Au fost realizate până în prezent activități specifice de cercetare și elaborare a unui plan etapizat de conservare, monitorizare și restaurare a sitului arheologic Halmyris-Murighiol.
S-a pornit din punctul “La Cetate”, unde a fost realizat releveul structurii arheologice identificate prin cercetări specifice până în anul 2019. Este vorba despre laturile de vest și de nord ale incintei romano-bizantine, Poarta de Vest, Poarta de Nord, turnurile II-IV, XI și XII, construcţiile adosate laturii vestice și celei estice.
De asemenea, s-a realizat releveul pentru Edificiile I și II, Domus N cu instalația de băi, basilica episcopală și cripta martirilor și a fost făcut un studiu de arhitectură.
În plus, au fost făcute teste pentru materialele de construcție, s-au realizat analize fizico-chimice ale materialelor istorice, s-au făcut sondaje arheologice, un studiu geotehnic, expertiza tehnică a structurii, s-a realizat studiul pietrei, cărămizilor și lianților folosiți la construcții”, afirmă reprezentanții Institutului de Cercetări Eco-Muzeale ”Gavrilă Simion” Tulcea.
Cetatea Halmyris-Murighiol, ultimul castru militar roman la vărsarea Dunării în Marea Neagră
Fortăreața este datată din secolul VI î.Chr. Primii care au construit cetatea au fost geto-dacii și au locuit în ea până în secolul I î.Chr. Denumirea geto-dacă a cetății era Talamonium.
Din sec. I î.Chr. până în sec. II d.Chr. au locuit grecii în cetate, după ce au ocupat Pontul Euxin și au denumit-o Halmyris. În vremea aceea, marea era la aproximativ 3 km distanță, iar Dunărea curgea pe lângă fortăreață și de acolo se vărsa în mare.
”Cetatea Halmyris-Murighiol era ultimul castru militar roman la vărsarea Dunării în mare. În sec. II d.Chr. după ce au ocupat romanii Dacia, ulterior Dacia Pontică, Dobrogea, ei au făcut limes-ul Imperiului Roman de-a lungul Dunării, până în Germania, nordul Franței și nordul Spaniei, au reconstruit cetățile grecești și au făcut castre militare. Ei au folosit denumirea latină a cetății, Salmourus.
Ultima perioadă de locuire a cetății a fost romano-bizantină, între sec. IV și VII d. Chr., până aproape de anii 600. Bizantinii, care vorbeau greaca și latina, au revenit la vechea denumire a fortăreței, Halmyris”, a declarat pentru Discover Dobrogea, Anca Ivanov, supraveghetor la Cetatea Halmyris.
Cetatea Halmyris-Murighiol avea port și 14 turnuri de apărare
Forma cetății a fost inițial rectangulară, cu 4 intrări, câte una în fiecare punct cardinal. Cetatea Halmyris-Murighiol se întinde pe aproximativ 3 hectare, iar forma pe care romanii i-au dat-o castrului în sec. II arată ca un scut cu laturile alungite, cu vârful îndreptat spre Dunăre.
”La acea vreme, drumul imperial roman de frontieră limes pornea de la poarta de vest și mergea pe malul drept al Dunării până spre izvoare, în Germania Superior.
Intrarea în cetate se face prin poarta de vest, care are bastioane rectangulare la intrare și a fost concepută atât pentru circulația carelor cu cai, cât și pentru cea pedestră.
Cetatea avea zonă portuară, deoarece a fost construită între două lacuri, acum secate. Marea era în acea perioadă la 3 kilometri distanță, iar romanii au profitat de faptul că au multă apă în zonă și au făcut la Halmyris un mare port. Astfel, la începutul secolului II d.Chr., la Halmyris funcționa o importantă stație a flotei dunărene, denumită Classis Flavia Moesica sau Portul Veteranilor Marinari.
Acum, Dunărea este în stânga cetății, la aproximativ 2 km. Movilele care se văd de jur-împrejurul fortăreței sunt turnuri de apărare. Cetatea a avut 14 turnuri de apărare, dintre care 6 semirotunde și restul rectangulare. Turnurile semirotunde erau folosite de militarii care locuiau în cetate, ca depozite de muniție, echipament militar și alimente, însă doar câteva dintre ele au fost săpate.
Bastionul din stânga a fost restaurat în 2007 și când s-au înlocuit pietrele sfărâmate au fost găsite în zidurile acestuia, pietre funerare care pot fi văzute la intrarea în muzeu. Romanii care ocupaseră zona în sec. II, fiind păgâni au folosit la reconstrucția castrului pietre funerare din necropola așezării civile”, a declarat pentru Discover Dobrogea, Mihai Ivanov, supraveghetor la Cetatea Halmyris.
0 Comentarii