fbpx
Cetatea Capidava, impunătoarea fortăreață romană de la cotitura Dunării

martie 24, 2024

cetatea-capidava-fortareata-romana-de-la-cotitura-dunarii-constanta

Cetatea Capidava este una dintre cele mai reprezentative fortărețe de la frontiera Dunării de Jos. Castrul roman face parte dintre cele 24 de situri arheologice din Dobrogea, identificate în cadrul proiectului ”Limes, frontierele Imperiului Roman”, care sunt înscrise pe lista indicativă UNESCO.

Cetatea Capidava, fortăreață importantă în sistemul roman de apărare 

Cetatea Capidava a ocupat un loc important în sistemul defensiv al Imperiului Roman. Fortificația a fost construită de soldații din Legiunea V Macedonica și Legiunea XI Claudia, în timpul Împăratului Traian, la începutul secolului al II-lea. În același timp au fost ridicate alte fortărețe și castre, care au format vechea graniță a Imperiului Roman de pe Dunăre, cunoscută sub denumirea de limes dunărean.

cetatea-capidava-fortareata-romana-de-pe-malul-dunarii

Locul ales pentru construirea cetății avea o importanță strategică și oferea o vizibilitate foarte bună, pe o zonă largă de supraveghere. Situată pe un masiv stâncos, pe malul drept al Dunării, între Hârșova și Cernavodă, fortificația are forma unui patrulater, cu ziduri de peste 2 metri grosime și aproximativ 6 metri înălțime. Castrul avea cel puțin 9 turnuri de peste 10 metri, o poartă de doi metri și jumătate lățime și o ieșire strategică în zona turnului dinspre Dunăre, unde exista portul.

Capidava, cetatea de la cotitura Dunării

Înainte să fie identificată și cercetată fortificația, la Capidava exista o exploatare de piatră a unor antreprenori din Brăila, care au dinamitat toată zona. Aproximativ un sfert din cetate este pierdută pentru totdeauna, din această cauză.

cetatea-capidava-fortareata-romana-castrul-roman-de-pe-malul-dunarii

Cetatea a fost descoperită la sfârșitul sec al XIX-lea, de către primii exploratori științifici ai Dobrogei, Marin Ionescu-Dobrogianu și Grigore Tocilescu și a fost identificată de Vasile Pârvan. Ei au semnalat fortificația și au adunat antichități din zonă și atunci s-a dispus stoparea dinamitărilor. Denumirea fortificației este getică și se traduce prin “cetatea de la cotitură”. În zona castrului, Dunărea face o cotitură și, cel mai probabil, de aceea se numește astfel.

cetatea-capidava-cetatea-de-la-cotitura-Dunarii

„Proveniența denumirii localității este de origine getică și înseamnă ”cetatea de la cotitură”,  însă noi nu avem până acum documentată o așezare getică în zonă.

Există câteva dovezi arheologice privind o locuire preromană în acest loc important din punct de vedere strategic pentru contactele dintre geții din Dobrogea și cei din Câmpia Română.

cetatea-capidava-cetatea-de-la-cotitura-Dunarii

În general, romanii păstrau toponimia după ce făceau cuceriri, iar numele Capidava, este folosit și astăzi. În perioada romano-bizantină, castrul apare menționat și cu denumirea Capidana, iar istoria modernă amintește că localitatea, în perioada de dominație turcească a Dobrogei a fost cunoscută sub numele de Capuchioi și Kale-köy, care înseamnă satul cetății”, a declarat pentru Discover Dobrogea, Aurel Mototolea, directorul Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța.

Fortăreața a fost un centru exclusiv militar

Cetatea Capidava a funcționat ca un centru militar timp de câteva secole. Ea a fost părăsită de romani pe la începutul secolului al VII-lea

cetatea-capidava-construita-in-perioada-imparatului-traian

Cercetările arheologice au oferit date și despre perioada de început a cetății, din timpul împăratului Traian. Din acea perioadă sunt conservate o parte a porții castrului inițial și câteva dintre barăcile incipiente, care au fost construite aici de militarii care au început să supravegheze zona.

cetatea-capidava

„Faptul că găsim obiecte în teren, într-o poziție firească, de abandon sau de distrugere, care nu au fost lucrate și produse aici, ci aduse, ne oferă dovezi suficiente pentru a proba comerțul, căile comerciale, modul în care funcționa axa imperială de aprovizionare, Annona militaris, practic, rația militară care era trimisă din centrul imperiului, pentru soldații de aici”, a precizat pentru Discover Dobrogea, muzeograful Tiberiu Potârniche din cadrul Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța.

Cercetările continuă la Cetatea Capidava

În cadrul cercetărilor, care se fac din anul 1924 și nu se vor termina prea curând, au fost descoperite foarte multe obiecte, care îi ajută pe cercetători să dovedească și să documenteze informațiile pe care le avem din izvoarele antice.

amfore-in-situ-la-cetatea-capidava

În timpul cercetărior au fost găsite multe monede, inscripții, amfore în care erau depozitate grâne și semințe, dar și obiecte de bucătărie, de uz personal, obiecte de podoabă, de toaletă, piepteni și catarame.

„Am găsit chiar și piese de joc, din secolul IV. Este un joc roman de strategie  numit ”Ludus Latrunculorum”, un joc de tablă, pe care militarii îl jucau fie în perioada de repaus la terme sau chiar în baraca în care se odihneau timpul liber.

cetatea-capidava-cetatea-de-la-cotitura-Dunarii

Am descoperit și o groapă de dimensiuni mari, un puț săpat în stâncă naturală pe care n-am reușit să îl epuizăm, dar vom continua cercetările. Edificiul este încă în cercetare, iar ipotezele actuale sunt multiple. Există posibilitatea, fie a unui puț strategic de apă sau chiar a unui edificiu de cult amenajat subteran.

Arcul din cărămidă care era zidit de la început demonstrează că cei care l-au construit știau de groapa respectivă. Este un arc de descărcare, care are rolul de a prelua greutatea clădirii și lonjează de o parte și de alta a gropii.

vas-de-provizii-descoperit-in-cetatea-capidava

De asemenea, au fost descoperite și 5 vase de provizii (chiupuri sau dolia), în care erau depozitate cereale și semințe, iar unul dintre ele este intact”, am aflat de la muzeograful Tiberiu Potârniche.

 Pe Via Principalis există un fragment de poartă din vremea lui Traian

Odată intrați pe poarta sudică a cetății pășim pe Via Principalis, delimitată de câte un trotuar, astăzi, parțial restaurat.

via-principalis-cetatea-capidava

„În turnul numărul 7 poate fi văzut un fragment de poartă din perioada castrului edificat sub Împăratul Traian. O parte din aceasta se află sub zidurile actuale, pentru că extinderile ulterioare ale cetății au înglobat această fază inițială. Totuși, astăzi, se mai păstrează piatra originală. Acolo era și un turn ofensiv de mici dimensiuni.

turn-cetatea-capidava

El este de tip ”Matrioska”, adică turn în turn, în turn, în turn. Sunt 4 turnuri în faze diferite, pentru că s-au tot extins. Completările actuale survenite în cadrul proiectului recent restaurat au fost marcate cu rostuială roșie, pentru a departaja cu ușurință în ochii vizitatorilor, intervențiile moderne adăugate zidurilor originale.

zidul-de-incinta-cetatea-capidava

La poarta principală erau atât clăridirile militare, cât și cele economice. În partea opusă exista basilica, un centru ecleziastic, cetatea fiind atestată ca un important centru episcopal la acea vreme.

Cea mai mare clădire cunoscută până astăzi este corpul de gardă, o clădire dreptunghiulară de dimensiuni însemnate, ce păstrează încă pilele pătrate și un portic regăsit astăzi doar la nivel de fundație”, a afirmat muzeograful Tiberiu Potârniche.

Termele de la cetate au fost construite în secolul al II-lea

În incinta Cetății Capidava a fost descoperită și o instalație termală, realizată în secolele II-III, cu detașamente din Legiunile V Macedonica și XI Claudia.

termele-de-la-cetatea-capidava

Edificiul termal folosit de militari a fost descoperit în anii 80. Avem documentate ștampilele acestor unități, în țiglele și cărămizile utilizate. Sunt cunoscute până acum, bazinele cu apă caldă, bazinul cu apă rece și două focare. Pot fi observați și stâlpii de cărămidă care susțineau podeaua, iar dedesubt circula aerul cald ce încălzea bazinul.

termele-de-la-cetatea-capidava

„Cu siguranță trebuie să mai fi existat și alte încăperi, dar nu au rezistat în timp. Este o zonă de alunecare și a fost perforată ulterior de necropola ale cărei morminte datează din sec. X-XI, existând și câteva înmormântări mai timpurii databile în secolul al VI-lea p.Chr.

termele-de-la-cetatea-capidava

Tot platoul acesta, inclusiv locul în care s-a executat fundația Centrului de informare a fost cercetat, fiind descoperite peste 200 de morminte și complexe din perioada medieval-timpurie, perioada bizantină și romană târzie”, a precizat pentru Discover Dobrogea, muzeograful Tiberiu Potârniche.

0 Comentarii

Înaintează un Comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Urmărește-ne

Te-ar mai putea tenta și…

Mamaia Nord – relaxare și distracție la superlativ

Mamaia Nord – relaxare și distracție la superlativ

Mamaia Nord este cea mai nouă stațiune de pe litoralului românesc, renumită pentru plajele sale acoperite de nisip fin și mângâiate de valurile Mării Negre. Cu o varietate de atracții și facilități, Mamaia Nord este alegerea perfectă pentru o vacanță de neuitat,...

Pin It on Pinterest