Cetatea Capidava, monument istoric de categoria A, este una dintre cele mai reprezentative fortărețe de la frontiera Dunării de Jos. Castrul roman a fost reabilitat și va intra în circuitul turistic, din data de 15 iunie 2021. Cetatea Capidava face parte dintre cele 24 de situri arheologice din Dobrogea, identificate în cadrul proiectului ”Limes, frontierele Imperiului Roman”, care vor fi înscrise anul acesta pe lista indicativă UNESCO.

Cetatea Capidava, fortăreață importantă în sistemul roman de apărare

Cetatea Capidava a ocupat un loc important în sistemul defensiv al Imperiului Roman. Fortificația a fost construită de soldații din Legiunea V Macedonica și Legiunea XI Claudia, în timpul Împăratului Traian, la începutul secolului al II-lea. În același timp au fost ridicate alte fortărețe și castre, care au format vechea graniță a Imperiului Roman de pe Dunăre, cunoscută sub denumirea de limes dunărean.

Locul ales pentru construirea cetății avea o importanță strategică și oferea o vizibilitate foarte bună, pe o zonă largă de supraveghere. Situată pe un masiv stâncos, pe malul drept al Dunării, între Hârșova și Cernavodă, fortificația are forma unui patrulater, cu ziduri de peste 2 metri grosime și aproximativ 6 metri înălțime. Castrul avea cel puțin 9 turnuri de peste 10 metri, o poartă de doi metri și jumătate lățime și o ieșire strategică în zona turnului dinspre Dunăre, unde exista portul.

Cetatea Capidava va reintra în circuitul turistic

Lucrările de conservare, restaurare și punere în valoare de la Cetatea Capidava s-au încheiat, iar de la jumătatea lunii iunie turiștii și localnicii vor putea vizita din nou castrul roman.

”Începând cu 15 iunie Consiliul Județean Constanța va redeschide Cetatea Capidava pentru vizitare. Momentan, conducerea Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța se ocupă cu amenajarea sitului și vor fi amplasate indicatoare de ghidare cu informații pentru turiști.

În momentul în care vom avea toate dotările va avea loc și o inaugurare oficială a sitului Capidava. Sper ca în această vară, totul să fie gata”, a declarat pentru Discover Dobrogea, vicepreședintele Consilului Județean Constanța, Petre Enciu.

Capidava, cetatea de la cotitura Dunării

Înainte să fie identificată și cercetată fortificația, la Capidava exista o exploatare de piatră a unor antreprenori din Brăila, care au dinamitat toată zona. Aproximativ un sfert din cetate este pierdută pentru totdeauna, din această cauză.

Cetatea a fost descoperită la sfârșitul sec al XIX-lea, de către primii exploratori științifici ai Dobrogei, Marin Ionescu-Dobrogianu și Grigore Tocilescu și a fost identificată de Vasile Pârvan. Ei au semnalat fortificația și au adunat antichități din zonă și atunci s-a dispus stoparea dinamitărilor. Denumirea fortificației este getică și se traduce prin “cetatea de la cotitură”. În zona castrului, Dunărea face o cotitură și, cel mai probabil, de aceea se numește astfel.

”Proveniența denumirii localității este de origine getică și înseamnă ”cetatea de la cotitură”,  însă noi nu avem până acum documentată o așezare getică în zonă.

Există câteva dovezi arheologice privind o locuire preromană în acest loc important din punct de vedere strategic pentru contactele dintre geții din Dobrogea și cei din Câmpia Română.

În general, romanii păstrau toponimia după ce făceau cuceriri, iar numele Capidava, este folosit și astăzi. În perioada romano-bizantină, castrul apare menționat și cu denumirea Capidana, iar istoria modernă amintește că localitatea, în perioada de dominație turcească a Dobrogei a fost cunoscută sub numele de Capuchioi și Kale-köy, care înseamnă ”satul cetății”, a declarat pentru Discover Dobrogea, muzeograful Tiberiu Potârniche de la Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța.

Cetatea Capidava, un centru exclusiv militar

Cetatea Capidava a funcționat ca un centru militar timp de câteva secole. Ea a fost părăsită de romani pe la începutul secolului al VII-lea.

”Cercetările arheologice au oferit date și despre perioada de început a cetății, din timpul împăratului Traian. Din acea perioadă sunt conservate o parte a porții castrului inițial și câteva dintre barăcile incipiente, care au fost construite aici de militarii care au început să supravegheze zona.

Faptul că găsim obiecte în teren, într-o poziție firească, de abandon sau de distrugere, care nu au fost lucrate și produse aici, ci aduse, ne oferă dovezi suficiente pentru a proba comerțul, căile comerciale, modul în care funcționa axa imperială de aprovizionare, Annona militaris, practic, rația militară care era trimisă din centrul imperiului, pentru soldații de aici”, a declarat pentru Discover Dobrogea, muzeograful Tiberiu Potârniche din cadrul Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța.

La Capidava, arheologii au descoperit, printre altele, o bazilică și peste 1000 de bordeie

În zona de nord a castrului este amplasat un turn masiv, rectacngular, de ”artilerie”, care are și o ieșire de urgență numită ”poterna”. Aceasta era folosită în mod strategic, în situația în care erau sub asediu și trebuia să își trimită ștafetele către fortificațiile din nordul Dobrogei.

”Cetatea este eminamente militară, lucru dovedit chiar de arhitectura ei. În fază incipientă au fost, cu siguranță, doar militari în cetate, iar apoi au stat și familii.

Castrul are aproximativ un hectar și există inclusiv o incintă medievală, aflată parțial în cercetare, care înregistrează o diferență de nivel către sud.

În apropierea turnului numărul 1, pe latura de nord a castrului era o zonă de locuire, în capătul căreia se află singura bazilică descoperită până acum în Cetatea Capidava.

O parte a podelei a fost refăcută, așa cum a fost descoperită în timpul cercetărilor din anii 70-80, iar dalele existente acum imită pavajul din cărămidă pe care l-a avut basilica. Lăcașul de cult era de dimensiuni mici, dar avea o criptă (loculus), în care era suficient spațiu pentru două cutii în care se puteau depune moaște.

În Cetatea Capidava au fost descoperite peste 1000 de bordeie, din ultimele niveluri de ocupație ale fortificației, iar unele dintre ele sunt plasate în exteriorul incintei. Ele erau de dimensiuni reduse, dar aveau o vatră sau un cuptor și o capacitate de 3 până la 6 persoane.

Ele au apărut în jurul anului 1000, când împăratul Ioan Tzimiskes a preluat controlul asupra frontierei dunărene. Atunci, zona a fost locuită de ţărani grăniceri numiți stratioţi, care, în schimbul serviciului militar erau scutiți de plata impozitelor și aveau dreptul de rezidență aici, astfel că au apărut și foarte multe bordeie.

Imperiul avea nevoie de prezență și control la Dunăre. Strategia s-a schimbat, rolul infanteriei fiind diminuat în favoarea efectivelor de cavalerie, pentru a contracara raidurile migratoare”, am aflat de la muzeograful Tiberiu Potârniche.

Cercetările continuă la Cetatea Capidava

În cadrul cercetărilor, care se fac din anul 1924 și nu se vor termina prea curând, au fost descoperite foarte multe obiecte, care îi ajută pe cercetători să dovedească și să documenteze informațiile pe care le avem din izvoarele antice.

În timpul cercetărior au fost găsite multe monede, inscripții, amfore în care erau depozitate grâne și semințe, dar și obiecte de bucătărie, de uz personal, obiecte de podoabă, de toaletă, piepteni și catarame.

Am găsit chiar și piese de joc, din secolul IV. Este un joc roman de strategie  numit ”Ludus Latrunculorum”, un joc de tablă, pe care militarii îl jucau fie în perioada de repaus la terme sau chiar în baraca în care se odihneau timpul liber.

Am descoperit și o groapă de dimensiuni mari, un puț săpat în stâncă naturală pe care n-am reușit să îl epuizăm, dar vom continua cercetările. Edificiul este încă în cercetare, iar ipotezele actuale sunt multiple. Există posibilitatea, fie a unui puț strategic de apă sau chiar a unui edificiu de cult amenajat subteran.

Arcul din cărămidă care era zidit de la început demonstrează că cei care l-au construit știau de groapa respectivă. Este un arc de descărcare, care are rolul de a prelua greutatea clădirii și lonjează de o parte și de alta a gropii.

De asemenea, au fost descoperite și 5 vase de provizii (chiupuri sau dolia), în care erau depozitate cereale și semințe, iar unul dintre ele este intact.

Acesta ar putea fi expusă în muzeul sitului arheologic, în cadrul Centrului de informare”, am aflat de la muzeograful Tiberiu Potârniche.

Pe Via Principalis există un fragment de poartă din vremea lui Traian

Odată intrați pe poarta sudică a cetății pășim pe Via Principalis, delimitată de câte un trotuar, astăzi, parțial restaurat.

”În turnul numărul 7 poate fi văzut un fragment de poartă din perioada castrului edificat sub Împăratul Traian. O parte din aceasta se află sub zidurile actuale, pentru că extinderile ulterioare ale cetății au înglobat această fază inițială. Totuși, astăzi, se mai păstrează piatra originală. Acolo era și un turn ofensiv de mici dimensiuni.

El este de tip ”Matrioska”, adică turn în turn, în turn, în turn. Sunt 4 turnuri în faze diferite, pentru că s-au tot extins. Completările actuale survenite în cadrul proiectului recent restaurat au fost marcate cu rostuială roșie, pentru a departaja cu ușurință în ochii vizitatorilor, intervențiile moderne adăugate zidurilor originale.

La poarta principală erau atât clăridirile militare, cât și cele economice. În partea opusă exista basilica, un centru ecleziastic, cetatea fiind atestată ca un important centru episcopal la acea vreme.

Cea mai mare clădire cunoscută până astăzi este corpul de gardă, o clădire dreptunghiulară de dimensiuni însemnate, ce păstrează încă pilele pătrate și un portic regăsit astăzi doar la nivel de fundație”, a afirmat muzeograful Tiberiu Potârniche.

Portul de la Capidava a fost construit în secolul II

Fiind poziționată pe malul Dunării, Cetatea Capidava a avut și un port, care a fost construit în perioada romană timpurie.

Portul Capidava a fost ridicat, cel mai probabil la începutul secolului al II-lea, fiind amenajat în terase, spre Dunăre. Structura lui este impresionantă, fiind cioplit în piatră adusă de la carierele din zonă, motiv pentru care el nu s-a degradat complet.

Termele de la Cetatea Capidava au fost construite în secolul al II-lea

În incinta Cetății Capidava a fost descoperită și o instalație termală, realizată în secolele II-III, cu detașamente din Legiunile V Macedonica și XI Claudia.

”Edificiul termal folosit de militari a fost descoperit în anii 80. Avem documentate ștampilele acestor unități, în țiglele și cărămizile utilizate. Sunt cunoscute până acum, bazinele cu apă caldă, bazinul cu apă rece și două focare. Pot fi observați și stâlpii de cărămidă care susțineau podeaua, iar dedesubt circula aerul cald ce încălzea bazinul.

Cu siguranță trebuie să mai fi existat și alte încăperi, dar nu au rezistat în timp. Este o zonă de alunecare și a fost perforată ulterior de necropola ale cărei morminte datează din sec. X-XI, existând și câteva înmormântări mai timpurii databile în secolul al VI-lea p.Chr.

Tot platoul acesta, inclusiv locul în care s-a executat fundația Centrului de informare a fost cercetat, fiind descoperite peste 200 de morminte și complexe din perioada medieval-timpurie, perioada bizantină și romană târzie”, am aflat de la muzeograful Tiberiu Potârniche.

Cetatea Capidava ar putea fi inclusă în Patrimoniul UNESCO

Cetatea Capidava se află, alături de alte 23 de situri arheologice din Dobrogea, pe lista indicativă UNESCO și ar putea intra în Patrimoniul Mondial.

”Lăsând deoparte controversele care au planat asupra reabilitării Cetății Capidava, punerea ei în valoare un exemplu de bune practici. Principiile UNESCO, cele de unicitate și de accesibilitate sunt îndeplinite. În plus, toate aceste monumente istorice trebuie să fie și obiective turistice, pentru că ne face plăcere să le vizităm, să respirăm istorie din ele.

Ne dorim ca și celelalte cetăți din lanțul de apărare roman de-a lungul Dunării să intre în circuitul turistic, măcar din punct de vedere al marcajelor și al minimei întrețineri. Este important ca ele să fie puse în valoare și promovate, deoarece fac parte din istorie.

2021 este an aniversar, pentru că se împlinesc 65 de ani de la înființarea UNESCO, iar Comisia reunită UNESCO din Parlamentul României organizează mai multe evenimente și dezbateri zilele acestea.

O parte a comisiei s-a reunit la Crișan, iar o parte din dezbatere este despre Delta Dunării, primul sit natural din România înscris, din anul 1991, pe lista Patrimoniului Mondial UNESCO și singurul din Dobrogea.

Se va mai discuta și despre alte cetăți de pe linia Limes, dar și despre arheologia subacvatică, pentru că este un subiect destul de sensibil în această perioadă, pentru că trebuie reglementată situația.

În prezent este blocată activitatea arheologilor subacvatici și a cercetătorilor științifici subacvatici și trebuie să găsim o modalitate prin care să deblocăm situația. S-a tot discutat în Comisia de Apărare, în Guvern despre soluțiile care trebuie găsite și sper să se ajungă în cel mai scurt timp la o rezolvare convenabilă pentru toate părțile”, a declarat pentru Discover Dobrogea, vicepreședintele Comisiei permanente comune a Camerei Deputaților și Senatului pentru relația cu UNESCO, senatorul Remus Negoi.