fbpx

Cetatea bizantină care se presupune că ar fi Vicina a fost descoperită în anul 1898 de arheologul Pamfil Polonic. Cercetarea ei a început din anul 1956 și, de-a lungul timpului, cetatea s-a degradat constant. Fortăreața este situată în județul Constanța, la Ostrov, pe insula Păcuiul lui Soare, până la care se ajunge cu barca. Traversezi Dunărea Veche și brațul Ostrov și ajungi la vechea cetate bizantină Vicina, care a fost înghițită de apele Dunării în proporție de 90%. Când a început să fie cercetată de arheologi, aproximativ 25% din fortăreață mai era la suprafață.

Cetatea bizantină Vicina are o poveste veche de peste 1000 de ani

Cetatea bizantină Vicina a fost întemeiată de împăratul Ioan Tzimiskes în anii 971-972, pe o suprafață de 3-5 hectare, ca  bază navală și fort de apărare al imperiului. Flota de la Păcuiul lui Soare avea rolul de a împiedica invaziile celor care ar fi venit de la gurile Dunării pentru a ataca orașul Dorostolon, capitala themei bizantine din această zonă a imperiului.

cetatea-bizantina-vicinaLa începutul secolului al XI-lea, cetatea bizantină de la Păcuiul lui Soare și-a pierdut caracterul de bază navală, iar în interiorul ei s-a desfășurat o intensă viețuire, care a durat până în prima jumătate a secolului al XV-lea, în momentul ocupării Dobrogei de către turci, cu o întrerupere în secolul XII.

În cadrul cercetărilor efectuate în 1956 s-a descoperit că porțiunea păstrată din cetatea insulară este mărginită în partea de nord-est de un zid lung de 42 de metri, iar spre sud-est de un alt zid a cărui lungime măsura 240 de metri și avea o înălțime de 5-6 metri.

Cetatea de la Păcuiul lui Soare este în mare parte acoperită de apele Dunării

Situl arheologic este localizat în partea de nord-est a insulei Păcuiul lui Soare, în dreptul dealului Dervent, la granița dintre județele Constanța și Călărași. Insula se află la aproape 12 kilometri de Ostrov și la 9 km de Sucidava sau Pârjoaia cum i se spunea inițial localității.

cetatea-bizantina-vicina-ostrovPoarta și portul cetății sunt acum în pădurea de pe insula Păcuiul lui Soare, însă, când este multă vegetație ele nu pot fi văzute prea ușor. În anul 2017 a fost organizată ultima campanie de cercetare, iar de atunci vegetația a acoperit ruinele cetății.

Doar aproximativ 10% din fosta fortăreață mai poate fi văzută. Ea a fost ruptă și acoperită de apele Dunării.

”Noi când eram mici erau zidurile la suprafață. Ne urcam pe Cetatea bizantină Vicina și ne jucam”, a afirmat un localnic.

”Atunci nu era pădurea crescută pe insulă, erau doar pietrele curate. Cetatea nu a fost niciodată restaurată. Doar în zona portului s-a pus niște ciment, însă nici aceasta nu este o soluție bună, deoarece bizantinii lucrau cu alt liant. Foloseau var cu nisip pentru rosturile de la zid și materialul se petrifica. Zidul de incintă se poate observa mai bine în general toamna, când apele Dunării sunt mai scăzute. Pietrele au fost aduse, cel mai probabil, de pe marginea Lacului Bugeac, de la Oltina și de la Canaraua Fetii, din Băneasa. Erau tăiate acolo și aduse pe Dunăre. Multe pietre din cetate au fost luate de turci, atunci când și-au făcut alte cetăți, dar și localnicii au folosit pietre din zid pentru casele pe care și le-au construit”, a declarat pentru Discover Dobrogea, Ion Păunescu, administratorul bazei arheologice Vicina – Păcuiul lui Soare.

Senatorul Remus Negoi: ”Cetatea bizantină de la Ostrov trebuie conservată și pusă în valoare, pentru a nu fi distrusă complet”

Insula Păcuiul lui Soare este un loc sălbatic, cu un peisaj spectaculos, în care nu ajung foarte mulți turiști, deoarece este nevoie de transport cu barca. Pe an ce trece, ruinele cetății bizantine sunt tot mai puțin vizibile și acaparate de natură, fie că este vorba despre vegetația care s-a dezvoltat pe insulă, fie de apele Dunării, care au înghițit mare parte a fortăreței.

cetatea-bizantina-vicina-pacuiul-lui-soare”Cetatea bizantină Vicina de la Ostrov este un sit important al patrimoniului cultural românesc, însă, din păcate, ar putea să dispară în câțiva ani, dacă nu luăm măsuri. Sunt sigur că nu este posibil să fie schimbat cursul Dunării pentru a scoate la suprafață zidurile cetății, dar, măcar pentru 10% din ce a mai rămas din fortăreață trebuie realizate lucrări de conservare și punere în valoare, deoarece degradarea este permanentă.

cetatea-vicina-pacuiul-lui-soareLocalitatea Ostrov are un potențial foarte mare, însă, din păcate, nu este valorificată cultural și turistic. Acolo ar putea fi amenajat și un muzeu, astfel încât vizitatorii să fie atrași în zonă. La Păcuiul lui Soare, cetatea bizantină trebuie protejată, iar deasupra zidului de incintă poate fi construită o platformă suspendată, pentru a fi amenajat un traseu turistic.

Situl arheologic de la Păcuiul lui Soare este clasat monument istoric de grupă valorică A și se întinde pe o suprafață de aproximativ 1,5-2 hectare.

Voi discuta cu reprezentanții Institutului de Arheologie ”Vasile Pârvan” și cu cei ai Consiliului Județean Constanța și le asigur tot sprijinul necesar, astfel încât să realizeze un proiect și să obțină fonduri europene pentru conservarea și punerea în valoare a fortăreței bizantine.

senatorul-remus-negoi-la-cetatea-vicina-pacuiul-lui-soare-ostrovPăcuiul lui Soare este un loc minunat din Dobrogea, o insulă pe care sunt plaje cu nisip fin și vegetație, însă trebuie asigurat un turism civilizat în zonă, cu platforme de circulație, pentru a nu fi afectate ruinele cetății bizantine”, a declarat pentru Discover Dobrogea, vicepreședintele Comisiei permanente comune a Camerei Deputaților și Senatului pentru relația cu UNESCO, senatorul Remus Negoi.

Prima cetate pe insula Păcuiul lui Soare a fost construită de romani

Insula Păcuiul lui Soare, prin poziționarea sa în dreptul văii Bugeacului a fost folosită prima dată de romani, care au construit acolo o cetate. Astfel, ei aveau posibilitatea să controleze firul Dunării și să domine una dintre cele mai bune rute de intrare în Dobrogea de Sud, valea Bugeacului.

cetatea-bizantina-vicina-pacuiul-lui-soareArheologul Petre Diaconu a realizat numeroase campanii de cercetare la cetatea bizantină de la Ostrov.

”Cele mai vechi urme arheologice identificate sunt reprezentate de resturile unui zid din piatră, care au apărut la adâncimea de 1,70 m față de nivelul actual al solului. Zidul, făcut din blocuri de piatră paralelipipedice, bine fasonate, are o grosime de 2,10 m.

Arheologii au descoperit în depunerile ce cuprind dărâmăturile incintei, material ceramic, fragmente din țigle și de cărămizi, toate de factură romană, care poate fi datată în sec. III-IV e.n.

Ruinele cetății romane au fost acoperite de un strat de inundație datorat revărsării apelor Dunării, gros de un metru”, scria arheologul Petre Diaconu.

Bizantinii au construit a doua cetate pe insula Păcuiul lui Soare

În secolul X, bizantinii, care în vara anului 971 au pus stăpânire pe regiunile de la Dunărea de Jos și-au organizat o unitate administrativ-teritorială în zonă. Ei au construit o altă cetate la Păcuiul lui Soare, al cărei zid de incintă avea o grosime de 4,20 m și înălțimea de aproximativ 3,45 m.

cetatea-bizantina-vicina-pacuiul-lui-soare”Bizantinii au zidit peste ruinele vechii cetăți romane o altă cetate, înăuntrul căreia s-a desfășurat și o puternică viață economică.

Construirea aici a unei cetăți din piatră, în secolul X, în mod necesar era legată de apărarea liniei dunărene de către flota bizantină. Nu este exclus ca cetatea de la Păcuiul lui Soare, servind ca bază navală, să fie strâns legată de apărarea directă a Durostorului bizantin, capitala katepanatului Paradunavon.

Zidul se sprijină de o parte și de alta a fețelor sale pe câte două rânduri de praguri și este alcătuit din blocuri fasonate de dimensiuni variabile, legate puternic cu mortar special, intercalat de obicei în straturi groase. Soclul de fundație este așezat pe pari de stejar înfipți în pământ. O asemenea tehnică de construcție a fost necesară deoarece solul nisipos la această adâncime era destul de instabil.

lemne-folosite-la-cetatea-bizantina-vicinaParalel cu aceasta, înăuntrul zidurilor cetății, în sec. X-XII, s-a desfășurat și o intensă viețuire. S-au găsit numeroase fragmente ceramice, de la oale și amfore, la farfurii și străchini smălțuite, cărămidă, monede de bronz, dintre care una din prima jumătate a sec. XI.

Încetarea viețuirii în sec. XII din motive pe care nu le-am putut stabili încă, coincide cu ruinarea, în bună măsură, a zidului de incintă.

A doua jumătate a sec. XIV și începutul sec. XV sunt mult mai bine documentate. În capătul de nord-vest al secțiunii au fost dezvelite resturile unui colț de locuință din această epocă, pe podeaua căreia s-au găsit câteva fragmente de vase și un clopoțel de bronz, dar și 14 morminte ce aparțin unui cimitir creștin.

Începând cu prima jumătate a sec. XV încetează orice urmă de viețuire înăuntrul vechilor ziduri din epoca bizantină. Acestea, atât cât mai rămăseseră în picioare, au fost demantelate într-o mare măsură, în mod organizat, pe toată lungimea lor, în sec. al XIX-lea, probabil de către turci” scria arheologul Petre Diaconu denumit și părintele arheologiei din România.

Cetatea de la Ostrov este, cel mai probabil, Cetatea Vicina

Arheologul Petre Diaconu susține și argumentează ideea potrivit căreia, cetatea bizantină de la Păcuiul lui Soare se numește Vicina. De-a lungul timpului, istoricii au emis mai multe ipoteze privind localizarea cetății Vicina, însă niciuna nu a fost dovedită științific.

cetatea-bizantina-vicina-pacuiul-lui-soare-ostrov”Cea mai veche ştire despre Vicina se păstrează în ”Alexiada” Annei Comnea, din anul 1943, dar nu preciza unde este localizat orașul.

Câțiva istorici au pledat pentru existența unei localități cu numele Vicina sau Ditzina, în regiunile răsăritene ale Pontului. Încercările de a vedea în localitatea Laviza (Viza) de la gura râului Kamea o a doua Vicina (Ditzina) balcanică nu se întemeiază pe vreo dovadă istorică.

Ultimele menţiuni despre Vicina datează din prima jumătate a secolului al XV-lea. Din cercetarea izvoarelor literare rezultă că Vicina era un oraş dunărean şi că maxima ei perioadă de dezvoltare se plasează în a doua jumătate a veacului al XIII-lea şi în primele 2-3 decade ale veacului următor. În aceste vremuri, Vicina a fost cel mai important centru comercial de la Dunărea de jos, până în prima jumătate a secolului al XV-lea, când își încetează existența.

Încercând să localizeze Vicina, unii istorici au identificat-o cu vechiul Măcin. Nicolae Iorga plasa oraşul undeva „între Isaccea şi Tulcea”, iar Constantin Brătescu socotea că ar fi putut exista acolo unde se află, în prezent, satul Niculiţel. Alți istorici au propus identificarea Vicinei cu Isaccea sau pe ostrovul dunărean din fața localității Isaccea, ori că s-ar fi aflat pe locul Mahmudiei”, scrie arheologul Petre Diaconu.

Istoricul Petre Diaconu a identificat cetatea Vicina pe insula Păcuiul lui Soare, încă din 1957 și a susținut că există o perfectă concordanță cronologică între etapele de dezvoltare ale cetății Vicina și cele ale așezării de pe insula de la Ostrov, lucru care nu poate fi susținut în cazul celorlalte propuneri.

Cetatea bizantină Vicina sau Cetatea scufundată de pe insula Păcuiul lui Soare este un sit arheologic important, care, pe de o parte, trebuie să fie mai bine promovat și pus în valoare, dar, pe de altă parte este nevoie să fie conservat și amenajat, astfel încât să nu se degradeze mai mult decât până acum.

4K+Shares

Leave a Reply