Tuturor ne plac drumurile de la munte, cu serpentine șepuitoare îmbrățișate de păduri. Am realizat un top al celor mai frumoase trasee turistice din Dobrogea, deoarece și în această regiune avem drumuri pitorești și locuri prin care te plimbi de drag cu mașina, în orice anotimp.

1. Cele mai frumoase trasee turistice din Dobrogea Babadag – Slava Rusă – Slava Cercheză – Ciucurova – Atamagea – Horia

Unul dintre cele mai pitorești trasee turistice din Dobrogea este în Tulcea și pornește de la Babadag spre Slava Rusă. L-am fotografiat foarte des și ne-am plimbat acolo de multe ori, doar de dragul peisajului.

Este un drum bine asfaltat, înconjurat în stânga și în dreapta de Pădurea Babadag. Babadag-Slava Rusă este un drum puțin circulat, cu serpentine care îți amintesc de zonele montane, pe care mergi cu mare plăcere și unde poți trage mașina pe dreapta și să admiri peisajul.

Slava Rusă și Slava Cercheză sunt două localități pitorești prin peisajul care le încadrează. Situate la poalele dealurilor care fac parte din Podișul Babadag, Slavele, cum li se mai spune, sunt încărcate de istorie.

Am observat în ambele localități case vechi, unele dintre ele părăsite, dar încă frumoase, locuite în special de ruși lipoveni, etnici care formează populația majoritară în Slava Rusă și Slava Cercheză.

Atracțiile turistice din Slava Rusă sunt Cetatea Ibida, Mănăstirea de călugări Uspenia și Mănăstirea de maici Vovidenia.

Drumul continuă spre Slava Cercheză, unde pot fi admirate casele tradiționale, ale rușilor lipoveni din zonă și mergem mai departe spre Ciucurova, printre frumoasele păduri din localitate.

Pe drumul dinspre Ciucurova spre Atmagea merită să ne abatem puțin spre Mănăstirea Cerbu, cumva retrasă între munții Dobrogei.

Ansamblul atrage atenția prin frumoasa lui simbolistică, ce le amintește credincioșilor de drumul Crucii Mântuitorului către dealul Golgotei.

Acolo sunt amplasate nouă troițe, care, împreună cu capela, formează un ansamblu de 14 trepte, o reprezentare a opririlor Mântuitorului pe drumul Crucii.

În cele nouă troițe, locuri de rugăciune pentru credincioși, sunt pictate momentele pătimirilor lui Isus Hristos pe drumul spre Golgota.

La Mănăstirea Cerbu este și un monument funerar pentru victimele lagărului de la Ciucurova. Și aceasta, deoarece în pădurea din apropierea mănăstirii se află cele mai multe gropi comune pentru victimele lagărului sovietic de concentrare de la Ciucurova din timpul celui de-al Doilea Război Mondial, unde au fost îngropați prizonieri români, nemți și italieni.

Continuăm drumul spre Atmagea, unde, din vârf există un punct panoramic rutier de unde se văd foarte frumos Munții Dobrogei, apoi continuăm incursiunea spre Horia și Rezervația Dealul Bujorului și pădurea de stejari de stepă, un drum șerpuit, care coboară spre Lacul Horia.

2. Cele mai pitorești trasee turistice din Dobrogea – Rezervația Dumbrăveni –Adamclisi – Băneasa – Canaraua Fetii – Ostrov – Lacul Bugeac

Și în județul Constanța există drumuri de care, pur și simplu te îndrăgostești. Printre cele mai pitorești drumuri din Dobrogea se numără și cel prin Rezervația naturală Pădurea Dumbrăveni. Pădurea generoasă care se întinde de o parte și de cealaltă a drumului, asfaltul bun și modul în care drumul este tăiat în linii șerpuite prin rezervație te determină să refaci acest traseu, când vrei să faci o plimbare cu mașina.

Localitatea Dumbrăveni, se află la aproximativ 70 de km de orașul Constanța și are cel mai redus număr de locuitori din tot județul.

Înainte să ajungem în rezervația naturală Dumbrăveni am trecut prin satul Furnica, aflat în administrarea comunei Dumbrăveni. Peisajul din satul Furnica pare desprins din povești. Doar câteva case răsar printre dealurile verzi, iar pe drumurile pietruite n-am văzut nici țipenie de om.

Drumul spre comuna Dumbrăveni este un adevărat spectacol. Noi am ajuns în luna noiembrie, iar pădurea de foioase din stânga și din dreapta drumului era îmbrăcată în nuanțe de roșu, galben și arămiu.

La intrarea în comuna Dumbrăveni este o mănăstire cu o arhitectură foarte interesantă, iar în apropierea acesteia, vizitatorii curioși pot descoperi o canara în care se află Biserica rupestră Dumbrăveni. Am căutat-o destul de mult, deoarece nu există indicatoare care să îți facă mai ușoară căutarea, însă localnicii ne-au ghidat și ne-au dat binețe.

Drumul spre biserica rupestră pornește de la cariera de piatră din localitate și mergi, practic, pe un câmp, în dreapta căruia se ridică semețe stânci calcaroase. Noi l-am parcurs cu o mașină 4×4, pentru că sunt câțiva kilometri până la Complexul rupestru de la Dumbrăveni.

La Dumbrăveni au fost descoperite două biserici mici, câteva încăperi și o galerie, cioplite în versantul de nord al stâncii calcaroase. Lăcașurile sunt atestate istoric în Evul Mediu Timpuriu. Arheologii care le-au cercetat, spun că bisericile rupestre de la Dumbrăveni sunt din secolele IX-X.

Dumbrăveni este o rezervație extrem de frumoasă, în care poți petrece câteva ore în natură. La întoarcere, treceți prin localitatea Adamclisi, pentru a vizita Monumentul, cetatea și muzeul, care sunt interesante, chiar dacă le-ați mai văzut.

De la Adamclisi pornim spre Băneasa, unde, în apropiere de Lipnița găsim Rezervația naturală Canaraua Fetii, o atracție turistică situată într-o regiune spectaculoasă, cu dealuri, văi și stânci calcaroase.

Canaraua Fetii este un canion stâncos, ai cărui versanți cu pereți verticali abrupți sunt brăzdați de numeroase fisuri și grote. Pe alocuri, eroziunea a fost atât de intensă, încât a izolat blocuri înalte de aproape 50 de metri, asemănătoare unor turnuri de cetate.

În pereții din calcar ai stâncilor de la Canaraua Fetii, arheologii au descoperit o biserică mică de numai câțiva metri în partea superioară a stâncii, despre care spun că a funcționat între secolele IV-III d.Hr.Este foarte probabil ca în stâncile de la Canaraua Fetii să fi fost un complex rupestru întins pe mai multe niveluri, similar celui de cretă de la Murfatlar, dar ceva mai mic.

De la Canaraua Fetii, drumul continuă prin pădurea care a devenit rezervație naturală. Spre stânga, vizitatorii pot ajunge la Mânăstirea Sf. Gherman. Dacă privim spre dreapta, vedem un mic indicator către Peștera Sihaștrilor.

La câțiva kilometri de Băneasa, pe un drum care merge paralel cu Dunărea, ne îndreptăm spre Ostrov, pentru a admira un superb apus pe Lacul Bugeacului, un loc în care cuibăresc foarte multe specii de păsări.

3. Un alt traseu de poveste – Cheile Dobrogei – Peștera și Mănăstirea Sf. Casian – Gura Dobrogei

Drumul spre și printre Cheile Dobrogei este și el foarte pitoresc, cu atât mai mult cu cât te plimbi prin rezervația geologică,  pe o șosea sinuoasă. Este unul dintre cele mai cunoscute și mai apreciate trasee turistice din Dobrogea, atât pentru frumusețea lui, cât și pentru spectacolul pe care  îl oferă drumeților, cele mai vechi chei din România.

Cheile Dobrogei protejează o suprafață de aproximativ 11.000 de hectare și au o altitudine medie de 86 de metri.

Masivul geologic Cheia a fost declarat din 1970 rezervație naturală protejată și este situat în nordul județului Constanța, în Podișul Casimcei, în apropierea localității Cheia. Zona este reprezentantă de o serie de stânci mezozoice în formă de turnuri alcătuite din calcare de origine coraligenă.

Este o zonă foarte veche, în care se întâlnesc la tot pasul urmele recifilor jurasici de vârstă paleozoică. Practic, aici au fost găsite primele urme ale dinozaurilor din România, Cheile Dobrogei fiind rocile cele mai vechi din țară.

Inițial, stâncile aveau peste 1000 de metri înălțime, însă agenții externi, apa, vântul, apele curgătoare le-au erodat continuu, până au ajuns la înălțimea actuală, de puțin peste 100 de metri.

La mică distanță de Cheile Dobrogei găsim Mănăstirea și Peștera Sf. Ioan Casian, situate pe Dealul Casienilor. Traseul pe potecă până la peșteră, este unul extraordinar de frumos, dar nu chiar așa de ușor pe cât ai crede. Locurile par rupte de lume. Printre arbuști, măceși și porumbari, drumul pare un test.

Indicatoare răzlețe, unele, simple săgeți ruginite, te conduc pe poteca ce pare un adevărat traseu de munte. Trepte săpate în stâncă, câteva zone cu lanțuri sau balustrade de lemn, zone abrupte la care nici nu te aștepți, toate te conduc spre nord, până la baza dealului care se “varsă” abrupt înspre Lacul Casian.

Surpriza cea mai mare ne așteptă, însă, jos, la baza pereților. Accesul în peșteră se face pe niște scări metalice, extrem de lungi și abrupte. Pentru o bucată mică de timp, gândul ne zboară la Canionul Șapte Scări ori la Valea lui Stan.

Peștera nu este foarte mare. Câteva candele agățate în tavan, altarul din centru, zecile de iconițe și resturi de lumânări îți aduc aminte că ești, până la urmă, într-un lăcaș de rugăciune. Lateral, în stânga și în dreapta, se desprind două coridoare înguste pe care poți să înaintezi câțiva metri.

Până la orizont nu se văd decât dealurile domoale ale Dobrogei, presărate cu zeci de turbine eoliene – un contrast interesant între albul palelor și verdele culturilor.

Câțiva kilometri mai departe este Gura Dobrogei, o rezervație naturală alcătuită din stânci calcaroase foarte vechi, de vârstă jurasică, din cheiuri și maluri de văi.

La Gura Dobrogei sunt mai mult de 10 peșteri, însă două dintre ele sunt mai mari și mai cunoscute. Este vorba de Peștera Gura Dobrogei sau Peștera Liliecilor și Peștera La Adam.

4. Drumul Alba – Valea Teilor – Niculițel este foarte pitoresc

Un alt drum deosebit de frumos este în județul Tulcea și pornește din localitatea Alba, de lângă Dealul Consul, care este declarat rezervație naturală și continuă spre Valea Teilor. Pornind din Constanța pe drumul spre Tulcea, după Baia facem stânga la Două Cantoane, spre Slava Rusă, Slava Cercheză, Ciucurova, Atmagea și Horia.

Este un drum pitoresc, croit printre multe dealuri verzi și copaci care umbresc șoseaua de o parte și de cealaltă. La Horia faceți dreapta spre Izvoarele și puteți admira peisajul. Înainte de intrarea în Izvoarele faci stânga pe DJ 229, care duce către localitățile Alba și Valea Teilor. De aici, nu mai este mult de mers. În Valea Teilor, la ieșirea din sat găsiți, spre stânga, un drum pietruit, care duce spre mănăstire.

Pentru cei care vor să admire mai mult peisajul și să ajungă pe jos la mănăstire există, din zona de nord a localității Valea Teilor, un traseu de aproximativ o oră.

Mănăstirea Valea Teilor este situată într-o poiană înconjurată de munți, dealuri și păduri, într-o zonă liniștită și retrasă, între Munții Dobrogei, la ieșire din comuna Valea Teilor spre Niculițel.

Te poți plimba printre teii seculari, pe un drum care duce spre frumosul așezământ al călugărilor. Vei descoperi un peisaj fantastic, chiar înainte de a ajunge în locul de reculegere și meditație iubit de creștinii din toată țara, străjuit de păduri, liniștit, departe de tumultul orașelor.

După un scurt popas la mănăstire continuăm drumul spre Niculițel, o localitate frumoasă, înconjurată de dealuri, unde poate fi vizitată Basilica Paleocreștină Niculițel.

Basilica de la Niculițel este unul dintre cele mai importante monumente paleocreștine din Europa. Descoperită în anul 1971, cripta martirică de secol IV este foarte frumos pusă în valoare, într-o clădire modernă, cu o pasarelă din sticlă și vitralii care îi înfățișează pe cei 4 martiri înhumați la Niculițel.

La 15 km distanță de Niculițel se află și Cetatea romană Noviodunum

5. Traseul Luncavița – Nifon – Hamcearca este un adevărat spectacol

Unul dintre cele mai spectaculoase trasee turistice din Dobrogea se află tot în județul Tulcea și străbate Pădurea Valea Fagilor. El pornește de la Luncavița, continuă spre Cetățuia și ajunge la Nifon și Hamcearca. Este un drum ca-n povești, iar peisajele îți acaparează atenția și te îndeamnă, cumva, să tragi mașina pe dreapta și să te minunezi de liniștea și frumusețea din jur.

La Nifon este unul dintre punctele din care se poate porni în drumeție spre Vârful Țuțuiatu din Munții Măcinului.

Traseul este relativ ușor, are o lungime de 7 kilometri, se parcurge într-o oră și jumătate și escaladează cea mai mare formațiune granitică din Munții Măcin, care a luat naștere în urmă cu aproximativ 295 de milioane de ani.

Vârful Țuțuiatu este cel mai spectaculos punct de observație de pe partea vestică a Munților Măcin, el fiind și cel mai înalt, cu o altitudine de 467 de metri. Panorama este vastă și impresionantă, iar la poale se întinde comuna Greci. De sus se observă, de asemenea, Culmea Pricopanului și vârfurile crestei principale a Munților Măcin.

6. Cernavodă-Capidava-Topalu-Ghindărești, un traseu turistic încărcat de istorie

Din topul celor mai frumoase trasee turistice din Dobrogea nu putea lipsi cel spre Cernavodă, Cetatea Capidava, Topalu și Ghindărești, un drum foarte pitoresc, care merge paralel cu Dunărea.

Prin monumentele istorice pe care le oferă, orașul Cernavodă ar putea fi pus pe harta turismului românesc și internațional. Podul Anghel Saligny sau Carol I, Muzeul de Istorie Axiopolis, mormântul pictat tip hipogeu, valul de piatră și Cetatea Axiopolis, care nu poate fi vizitată, din păcate, ar putea fi atracții importante pentru turiști, dacă ar fi puse în valoare.

Podul Carol I a reprezentat minunea Europei în urmă cu 128 de ani, când a fost inaugurat. Impunătoarea construcție a devenit ulterior o operă de artă inginerească, o capodoperă a Dobrogei secolului al XIX-lea, înscrisă acum în lista monumentelor istorice.

La inaugurarea lui, Podul Carol I era cel mai lung din Europa continentală şi al treilea din lume.

În semn de respect față de luptătorii români din Războiul de Independență, la capătul podului dinspre Cernavodă au fost ridicate două monumente din bronz, care reprezintă doi dorobanți.
Podul a fost folosit timp de aproape un secol până în 1987, când a fost construit un nou pod, alături de cel vechi, care a fost dezafectat și ar putea deveni un obiectiv turistic.

La câțiva kilometri de orașul Cernavodă poate fi văzut și valul antic de piatră construit în epoca medievală timpurie, care este despărțit de drumul de la intrarea în satul Cochirleni, însă nici acesta nu este promovat și pus în valoare, deși datează din sec. X și a fost declarat monument istoric.
Valul de piatră pornea de la Cetatea Axiopolis și ajungea până în vechiul Tomis, având o lungime de aproximativ 60 de km. Valul are o bază de pământ, un zid din piatră care ajunge și la înălțimea de doi metri și un șanț defensiv cu numeroase fortificații.

Tot la Cernavodă au fost descoperite celebrele statuete Gânditorul de la Hamangia și perechea sa. În fața Primăriei Cernavodă există o replică de dimensiuni mari, foarte frumos realizată și o alta, cu mărimea reală ale celor două statuete, poate fi văzută în Muzeul de Istorie de la Cernavodă.

Un alt potențial obiectiv turistic important este mormântul pictat de tip hipogeu, din satul Cochirleni, situat în afara zidurilor Cetății Axiopolis, lângă Adăpostul Save the Dogs. Nici acesta nu poate fi vizitat și este îngrădit cu un gard metalic, pentru a fi protejat.  El încă mai păstrează o frumoasă pictură murală cu frunze de acant și cruci, însă este plin de buruieni și trebuie să fie conservat.

La 25 de km distanță de Cernavodă se află Cetatea Capidava, monument istoric de categoria A, una dintre cele mai reprezentative fortărețe de la frontiera Dunării de Jos. Castrul a ocupat un loc important în sistemul defensiv al Imperiului Roman. Fortificația a fost construită de soldații din Legiunea V Macedonica și Legiunea XI Claudia, în timpul Împăratului Traian, la începutul secolului al II-lea.

Denumirea fortificației este getică și se traduce prin “cetatea de la cotitură”, deoarece, în zona castrului, Dunărea face o cotitură.

Continuăm traseul încă 7 km spre comuna Topalu, situată pe malul Dunării, într-o zonă foarte pitorească din județul Constanța și ajungem la Muzeul ”Dinu și Sevasta Vintilă”, unde întâlnim cea mai impresionantă colecție de artă din mediul rural românesc.

Muzeul ”Dinu și Sevasta Vintilă” din Topalu este singura instituție de artă din mediul rural din România, de acest fel. Aici sunt expuse 228 de lucrări originale de pictură și sculptură și cuprinde întreaga școală de pictură românească, pe care doctorul Vintilă le-a donat comunității, în anul 1960.

Muzeul găzduiește opere ale celor mai importanți creatori români: Nicolae Grigorescu, Ștefan Luchian, Nicolae Tonitza, Theodor Paladi, Gheorghe Petrașcu, Nicolae Dărăscu, Jean Alexandru Steriadi, Camil Ressu, Alexandru Ciucurencu, Dimitrie Paciurea, Oscar Han și mulți alții. Avem și pictură contemporană, tablouri semnate de Ion Bițan, Crăciun, Almășan, Ciucurencu și Piliuță.

Dacă am ajuns până aici, merită să mai mergem 15 km până la Ghindărești, o localitate frumoasă, situată pe malul Dunării, despre care puțini constănțeni au auzit. Ghindărești are o plajă superbă, pe malul Dunării și câteva insulițe care te duc cu gândul la Delta Dunării.

În comuna Ghindărești se află și un Punct Gastronomic Local, ”La Grisha”, amplasat într-o veche casă lipovenească recondiționată, unde pot fi gustate preparate tradiționale pe bază de pește. Punctul gastronomic ne oferă o experiență culinară autentică pe bază de pește, dar și posibilitatea de a cunoaște tradițiile specifice comunității locale de ruși lipoveni, de a petrece câteva ore în natură, pe malul Dunării și de a admira arhitectura tradițională a unei case lipovenești.

7. Babadag – Sarichioi – Enisala – Jurilovca, frumoasele localități din Dobrogea de Nord

Pornind din Babadag, orașul cu multe legende și cu un nume mai vechi decât Imperiul Otoman, pot fi realizate foarte multe trasee turistice. Unul dintre ele este spre minunatele cetăți din Dobrogea de Nord, dar și spre cele mai frumoase localități din zonă, respectiv Sarichioi, Enisala și Jurilovca.

Când mergem spre Tulcea, de regulă trecem în grabă prin frumosul oraș Babadag, fără să știm că are atracții turistice și legende captivante.

Situat între dealuri care poartă nume turcești, orașul Babadag are o istorie foarte veche și interesantă. Numele localității, în traducere ”Muntele Tatălui” este mai vechi decât Imperiul Otoman, astfel că s-au păstrat numeroase povești din acele vremuri.

Babadag este un oraș care, în perioada Otomană a avut un loc foarte important. O bună perioadă de timp a fost un centru cultural în Imperiul Otoman, o zonă în care s-au așezat personalități din birocrația otomană, iar începând din sec. al XVII-lea a fost un punct strategic foarte important.

Orașul Babadag are câteva atracții turistice interesante, care merită să fie vizitate. Chiar dacă vă grăbiți, incursiunea prin oraș nu durează mai mult de o oră, dar, dacă acum cunoașteți câteva povestiri despre localitate, atracțiile vor prezenta un interes mai mare.

Este vorba despre Moscheea Gazi Ali Pașa, Muzeul de Artă Orientală și Mausoleul în care este înmormântat Gazi Ali Pașa, toate situate în apropiere una față de cealaltă.

La aproape 17 km de Babadag este pitoreasca localitate Sarichioi, unde puteți vizita bisericile de rit vechi, portul vechi, un loc preferat de fotografi, pentru digurile din lemn și lotcile pescărești. Pe malul Lacului Razim există și o terasă unde se mănâncă foarte bine. La Taverna ”Le Gafish” peștele preparat e foarte proaspăt și gustos, deoarece este gătit tradițional.

Tot la Sarichioi putem admira casele tradiționale lipovenești, cu grădini generoase și pline de flori, în fața curților localnicilor.

După un popas la tavernă și o plimbare prin sat, mergem mai departe 9 km, printre dealurile și canalele lacurilor Razim și Babadag, aflate de-o parte și de cealaltă a drumului și ajungem la Cetatea Enisala.

Fortăreața medievală atrage cei mai mulți turiști care ajung în județul Tulcea. Peisajele care ni se dezvăluie la poalele ruinelor cetății sunt spectaculoase, astfel că, de sus, putem admira dealurile de pe cuprinsul rezervației Enisala, dar și lacurile Razim și Babadag.

Cetatea Enisala sau Heracleea este o fortificație medievală, construită în anii 1300 în scop militar, defensiv și de supraveghere a drumurilor de pe apă și de pe uscat, de către o autoritate care viza zona de la Gurile Dunării.

O altă cetate, mai puțin cercetată, dar care ne oferă o perspectivă spectaculoasă din punctul denumit Capul Doloșman, este Argamum-Orgame de la Jurilovca. Doar 22 de km despart cele două fortărețe.

Despre Cetatea Orgame-Argamum se spune că este primul oraș locuit din Dobrogea. Vechea fortăreață este situată în Jurilovca, localitatea înconjurată de lacurile Razim și Golovița și aflată la câteva vâsle distanță de Gura Portiței. Indiferent că ajungem primăvara, când totul este verde în jur sau iarna, când Lacul Razim este înghețat și devine un patinoar enorm, Jurilovca este extrem de pitorească și bogată în vestigii istorice, iar Capul Doloșman ne oferă o panoramă uluitoare, de care nu se bucură nici o altă zonă din Dobrogea.

Cetatea Orgame-Argamum a fost locuită aproape neîncetat timp de 1300 de ani, dar nu a fost o localitate foarte importantă cum era Histria.

În interiorul cetății au fost descoperite 3 basilici paleocreștine. Cea mică și cea mai veche, probabil chiar de la începutul legiferării creștinismului, a fost datată în secolul al IV-lea. Cea mijlocie a fost construită ulterior, iar cea mai mare este și cea mai nouă, a fost ridicată în jurul anului 500 e.n.

Cetatea Argamum-Orgame este situată pe o faleză stâncoasă spectaculoasă, denumită Capul Doloșman. Faleza cretacică formată din gresii și calcare a cetății are înălțimea de 29 de metri, dar ea se continuă cu un deal foarte abrupt, care ajunge până la 56 de metri. Denumirea Doloșman are origine turcească și înseamnă ”Cap rău”.

Acestea sunt doar câteva dintre cele mai frumoase trasee turistice din Dobrogea, însă, așteptăm să ne spuneți care sunt preferatele voastre.