În vechea Vilă Păpușa, fost sediu al Primăriei Techirghiol, a fost inaugurat muzeul ”Casa lui Tekir”, pentru a se regăsi în ea bătrânul de la care a pornit legenda lacului. Covoare, carpete, batice, dantele foarte fine, ștergare sau cămăși turcești, vechi de sute de ani, toate și-au găsit locul în Muzeul ”Casa lui Tekir”.

În ”Casa lui Tekir” sunt expuse lucruri foarte vechi, unicat

În Muzeul de Artă Populară – Secția Artă Populară Turcească „Hanımeli Konağı” sunt expuse obiecte foarte vechi, colecționate de-a lungul timpului de Seriha Menseit.

”Valoarea sentimentală a obiectelor este foarte mare, pentru că ele au fost făcute cu foarte mulți ani în urmă, unele au chiar mai mult de 150 de ani.

În afară de faptul că sunt foarte vechi, tehnica de lucru a fost păstrată de peste 400 de ani, de către bunica și străbunica mea.

Toate obiectele turcești pe care le-am expus sunt doar de la comunitatea din Techirghiol.

Cu aproape 3 decenii în urmă, fiecare familie de turci din oraș mi-a dăruit câteva obiecte tradiționale vechi și a ieșit o colecție foarte frumoasă.

În această vară, cu ocazia celei de-a IV-a ediții a Festivalului Sarailiei, am vrut să organizez o mică expoziție cu lucruri turcești, pe care să o viziteze turiștii și a rezultat acest muzeu, Secția Artă Populară Turcească „Hanımeli Konağı”, a declarat pentru Discover Dobrogea, Seriha Menseit din Techirghiol.

”Casa lui Tekir” spune și povestea turcilor din Techirghiol

Deși ”Casa lui Tekir” este un omagiu adus bătrânului legendar, care a poposit cu calul său pe malul Lacului Techirghiol și s-au vindecat de boli, ea spune și povestea turcilor care locuiesc, de sute de ani, în oraș.

”Am numit acest loc ”Casa lui Tekir”, pentru că este o istorie foarte veche și toată lumea cunoaște faptul că, toți cei care au trecut pe aici, au intrat în lac și s-au uns cu renumitul nămol de Techirghiol, au avut beneficii pentru sănătate. De aceea, m-am gândit că ar fi bine ca și bătrânul Tekir, de la care a pornit legenda lacului, să se regăsească aici.

În ”Casa lui Tekir”, bătrânul este reprezentat peste tot. Legenda spune că un om bătrân a poposit pe malul lacului, alături de calul lui. Fiind foarte obosiți și foarte bolnavi, au rămas câteva zile la marginea lacului și, tot scăldându-se ei în apă, au început să se vindece și să le fie bine.

Și atunci am încercat să le oferim și noi, vizitatorilor, un spațiu în care să afle mai multe despre comunitatea turcă din Techirghiol, despre obiceiuri, tradiții și meșteșuguri din cele mai vechi timpuri”, a afirmat pentru Discover Dobrogea, Seriha Menseit, cea care a amenajat muzeul din Techirghiol.

Cusături delicate, realizate după tehnici vechi de peste 400 de ani, expuse la muzeul din Techirghiol

Numeroase ștergare cusute de turcoaice, cu multă migală, în urmă cu peste 100 de ani, le atrag atenția vizitatorilor muzeului.

”Tehnica folosită pentru coaserea acestor lucruri este foarte veche, de peste 400 de ani. Pe «pânză de păianjen» cum îi spunem noi, o pânză țesută la război în fir de borangic, se făceau aplicații florale cu acul.

Coloristica este fantastică, iar cusătura turcească este identică pe față și pe dos și nu se vede niciun nod, astfel că nu știi de unde s-a început și unde s-a terminat lucrul.

Prosoapele cu model sunt lucrate cu fir de borangic, iar la cele simple este o combinație de borangic cu bumbac și se foloseau zilnic. Seamănă foarte bine cu ștergarele pe care le făceau și românii din Dobrogea.

Multe sunt realizate la sfârșitul anilor 1800. Mă întreb de unde știau ei de rodie, pentru că este o temă des folosită de turcoaicele din Techirghiol, deși aici nu crește rodia. În foarte multe piese avem cusute lalele și garoafe.

Macrameul acesta este realizat cu acul și este o lucrătură extrem de fină. A fost cusut de străbunica, în urmă cu foarte mult timp.

Cămășile se lucrau, dar niciodată nu se desfăceau la gât. În momentul în care se dăruia cămașa, cel care o primea, dacă o folosea, atunci o desfăcea la gât, după cum îi plăcea. Întotdeauna, la noi, lucrurile erau personalizate, fără să aibă tăietură la gât.

Pentru a evita îmbinarea și pentru a nu se vedea urât, fiecare casă avea o siglă, ca o ștampilă, pe care o folosea și, astfel, se știa cine a realizat lucrul respectiv. Fiecare siglă avea o terminație, o dantelă făcută cu acul.

Avem și o carpetă foarte veche, lucrată în petice. A venit cineva de la Facultatea de Arte și a spus că dacă ar aduce cei mai buni studenți, nu ar reuși să redea această carpetă, nici în 6 luni.

La Konia și la Ankara am fost invitată la un festival internațional și am reprezentat România în urmă cu câțiva ani. Carpeta aceasta a făcut senzație acolo și a fost studiat de muzeografi.

Pe mine mă surprinde firul aurit și cel argintat și mă întreb de unde îl aveau, pentru că erau la sute de kilometri de Turcia. Toate turcoaicele din Techirghiol au folosit aceste fire și chiar și le împrumutau unele altora, pentru a-și putea coase prosoapele.

Pentru ca această colecție să fie atractivă și pentru copii, am amenajat un colț al bunicii, în care prezentăm și obiectele legate de nepoței.

Nu lipsesc din expoziție condurii, încălțămintea pe care turcii o foloseau pe vremuri, dar nici rochia de mireasă. Este roșie, pentru că, înainte, rochiile lor nu erau albe. Acum, se mai poartă înainte de nunta propriu-zisă.

În camera de oaspeți sunt prezentate atât carpete, canapele, tradiționalele perne turcești, cât și ceainice vechi și numeroase alte obiecte care nu lipseau din casa turcilor de odinioară.

Aici sunt baticele pe care le purtau turcoaicele și am pus în evidență dantela lucrată cu acul.

Erau batice pe care le purtau în fiecare zi, dar aveau marginile brodate cu acul și fiecare își etala măiestria în ceea ce făcea. Dacă era soacra cu nodul pe partea stângă, toată lumea trebuia să tacă din gură, așa se spunea. Dacă nodul era în partea dreaptă cu tot modelul înseamnă că era veselie și voie bună.

Avem și un batic cu dantelă jucăușă, făcut doar pentru femeile lăuze, care alăptau. În momentul în care mama își plimba capul, dantela jucăușă se mișca și crea o senzație plăcută pentru bebeluș.

Am expus și o ladă veche de zestre, în care se puneau și lucrurile care erau realizate de doamne și pe care doreau să le dăruiască.

Pe vremuri, poșetele turcoaicelor erau foarte delicate. Ele erau lucrate în catifea sau în mătase, cu fir aurit și cu mărgele. Acestea sunt poșete pe care le purtau la evenimente, iar cele normale, pe care le purtau de zi cu zi, erau din pânză de cașmir.

Toate aceste exponate spun multe lucruri despre ce făceau bunicile și străbunicile noastre în trecut.

Am amenajat și un colț de rugăciune, pentru că bunicile noastre citeau foarte mult din Coran”, a precizat pentru Discover Dobrogea, Seriha Menseit, inițiatoarea amenajării muzeului din Techirghiol.

”Casa lui Tekir” expune obiecte vechi, pe care doar în muzee le mai vedem

Vase vechi, pe care turcii din Techirghiol le foloseau odinioară, fac parte din colecția expusă la muzeul din Techirghiol.

”Vasele erau folosite în gospodării, pentru prepararea diferitelor alimente. Avem expuse ibrice, oale, tăvi în care turcii își puneau diverse preparate în cuptoarele de lut, ibricele de cafea, bomboniere și zaharnițe.

Interesant este faptul că aveau capace la toate farfuriile lor. Mâncarea o găteau pe plite sau la cuptoare construite din pământ și foloseau lemne sau coceni pentru a întreține focul.

Este expusă chiar și o sita de cus-cus. Gospodinele preparau o pastă, pe care o presau pe această sită și ieșea cus-cus-ul pe partea cealaltă. Este un produs care se făcea des în casă”, am mai aflat de la Seriha Menseit.

Muzeul de la Techirghiol are și o secțiune românească

Deși, inițial, Seriha Menseit dorea să expună mai multe covoare orientale, în spațiul dedicat acesteia a fost organizată o colecție de obiecte tradiționale românești.

”În expoziție avem două secțiuni – una românească, la parter și alta turcească, la etaj. Când colegii de la Primăria Techirghiol au fost de acord să facem muzeul în Vila Păpușa, fostul sediul al primăriei, interpretul de muzică populară Mihai Călin a venit să îmi facă o surpriză și ne-a oferit câteva obiecte românești din colecția dânsului.

Sunt lucruri vechi, din toate colțurile țării, astfel că acest spațiu reunește o mică Românie.

Din colecția dânsului avem și un covor foarte vechi, lucrat la război, dar și multe obiecte și costume populare românești”, am declarat pentru Discover Dobrogea, Seriha Menseit.

”Casa lui Tekir” sau Secția Artă Populară Turcească „Hanımeli Konağı” din Techirghiol este situată chiar lângă primăria din oraș, pe strada str. Victor Climescu nr. 24. Clădirea urmează să fie restaurată, astfel că muzeul va putea fi vizitat după finalizarea lucrărilor.