Caii sălbăticiți din Delta Dunării au devenit deja un brand în rezervație, astfel că mii de turiști români și străini merg anual să îi vadă. În timp ce autoritățile din județul Tulcea propun microciparea animalelor și, în funcție de situație, valorificarea economică a acestora, iubitorii de animale susțin că astfel se dă undă verde pentru uciderea și abatorizarea vestiților cai.
Caii sălbăticiți din Delta Dunării, o sursă bună de venituri pentru braconieri
Autoritățile din județul Tulcea vor să microcipeze caii sălbăticiți din Delta Dunării, astfel încât animalele să nu mai distrugă ecosistemele deltaice.
Potrivit Planului de acțiune pentru reducerea numărului cailor sălbăticiți din Deltă, realizat de Prefectura Județului Tulcea, primăriile comunelor din Delta Dunării au obligația să-i identifice pe proprietarii cailor lăsați liberi în rezervație, iar animalele nerevendicate să fie gestionate de către UAT-uri.
Măsura este aspru criticată de către reprezentanții ONG-urilor și de investitorii în turism, deoarece, pe de o parte, aceștia apreciază că se dorește abatorizarea animalelor și, pe de altă parte, apreciază că acești cai au devenit deja un brand în Delta Dunării, iar măsura propusă de autorități îl va distruge.
”Așa cum în Statele Unite și în Australia, caii sălbăticiți au fost protejați și din ei s-au născut niște legende, acei cai pe care îi vedem astăzi, mustangii și caii australieni, așa se poate crea un brand al cailor din Delta Dunării.
Evident, acest lucru poate fi realizat de către oameni se pricep, nu de personae care vor să trimită caii la abator și să bage banii în buzunar.
Este o mega-aberație să spui că o primărie trebuie să își asume proprietatea unor cai. Nu există așa ceva. Cine propune acest lucru știe sigur că nicio primărie nu își va asuma acei cai. Vorbim de aberații de la zero, de la început, iar dacă acei cai vor avea proprietari, am terminat cu noțiunea de cai sălbatici sau sălbăticiți.
Caii trebuie să rămână ai Deltei, așa cum sunt de 30 de ani, timp în care nu i-a păsat nimănui de ei, iar acum, brusc, au devenit un subiect de discuție asupra proprietății. Nu există așa ceva!
Este doar o mizerie politică și se dorește ca niște persoane să vândă caii la abator, pentru a se umple de bani. Este o mizerie de la un cap la altul!
Acești cai nu pot fi abatorizați, nu pot fi vânduți, nu pot fi scoși din Delta Dunării. Nu trebuie decât să îi lăsăm în pace, pentru că reprezintă o mare atracție pentru turiști. Caii sălbatici din toată Delta Dunării reprezintă deja un brand, nu doar cei de la Letea. Ar trebui să ne folosim de ei și de imaginea lor în mod constructiv, în așa fel încât să câștige toată lumea implicată în turism, nu doar doi derbedei care vând cai”, a declarat pentru Discover Dobrogea, managerul ”Descoperă Delta Dunării”, Iliuță Goean.
Măsurile propuse de autoritățile din Tulcea nu se bazează pe studii de impact
Planul propus de autoritățile din județul Tulcea prevede mai multe măsuri, între care și microciparea animalelor. Activiștii de mediu afirmă că, prin această metodă, care nu se bazează pe niciun studiu de specialitate, una dintre principalele atracții din Delta Dunării va fi distrusă, deoarece mii de cai sălbatici ar putea să dispară.
”Primul lucru și cel mai important este că ședința care trebuia să se țină mâine, 28 martie 2023, nu va mai avea loc. A fost amânată din cauza DSV-ului, care cere timp pentru a analiza materialele pe care le-am trimis noi, respectiv Asociația Veterinarilor de Ecvine din România și Grupul de inițiativă S.O.S. Caii Deltei.
Acesta este, după părerea mea, un lucru bun, pentru că vor să studieze documentația și argumentele pe care le-am trimis. În al doilea rând, cred că prelungirea luării unei decizii poate genera pierderi în rândul cailor din deltă. Mi-ar părea rău să știu că am participat la un teatru și regia să fie scrisă deja de alții, iar noi să fim doar niște oameni care participă doar de fațadă la lucrurile acestea.
Legislația privind proprietatea cailor este în coadă de pește. Calul nu are un statut, dar este foarte bun pentru ecologizarea suprafețelor din regiunile strict protejate, pentru că nu lasă pajiștile și pășunile din Delta Dunării, care nu sunt incinte agricole, să se transforme într-un desiș plin de paraziți și boli.
Pășunatul în Deltă, ca formă de ecologizare, este o chestiune foarte importantă pentru ARBDD, de exemplu. Deocamdată, caii și vacile din deltă sunt printre puținii angajați destoinici ai acestei instituții, deoarece, încă de la începuturile acestei instituții și până în prezent, au ținut delta într-o oarecare măsură într-un echilibru al ecosistemelor deltaice și nu merită să facem un dezechilibru ecologic. Un dezastru ecologic poate fi generat atunci când elimini una dintre piesele ecosistemului și riști să se producă lucruri la care nu te aștepți.
Sunt necesare studii de impact sau de caz, pentru fiecare UAT în parte și sunt 7 primării pe raza cărora există cai sălbăticiți, ca să putem ști dacă eliminăm sau nu cai din anumite regiuni și care ar fi implicațiile, pentru că ei, din punct de vedere ecologic reprezintă o valoare.
O valoare emoțională, bineînțeles, sunt caii de la Letea, care, pe lângă faptul că pentru ei sunt vândute pachete turistice, au apărut și filme despre aceștia, documentare științifice pentru care s-au câștigat premii internaționale, sunt vinuri cu acest brand și chiar trasee turistice.
Caii de la Letea au devenit un brand și un patrimoniu important al Deltei Dunării. Ar fi păcat ca ei să dispară, doar din cauză că doresc să-i cipeze. Ciparea aceasta este o problemă, pentru că, așa cum nu se extrag copacii căzuți din pădurile strict protejate și trebuie lăsați pe sol până când putrezesc, la fel trebuie procedat și cu caii. Nu este nevoie ca ei să fie cipați, pentru că animalele bolnave sunt ecarisate de către șacali și rămân doar exemplarele sănătoase și puternice.
Este o populație care se îndreaptă cu mare forță către sălbăticie, adică devine sălbatică în fiecare an. Caii au devenit rezistenți la boli și la frig, mănâncă puțin, se deplasează mult, este o rasă empirică ce a reușit să uluiască lumea cercetării și a celor care știu despre ce este vorba.
Cu toate acestea, câțiva samsari s-au trezit că vor să taie caii din deltă și să-i trimită la abator, fără să le pese de faptul că acești cai au valoare științifică și reprezintă deja un brand, că mii de turiști români și străini merg în deltă doar pentru a vedea aceste animale.
Trebuie să subliniem, în mod special, valoarea lor inspirațională. S-au făcut și se vor face articole, documentare și filme despre caii de la Letea și este păcat să distrugem aceste legende ale deltei și să le trimitem la abator, doar pentru că suntem nepricepuți”, a afirmat pentru Discover Dobrogea, dr. Ștefan Răileanu, cercetător în cadrul Institutului Național de Cercetare Delta Dunării.
În Delta Dunării există aproximativ 2000 de cai sălbăticiți
În luna februarie a acestui an, Administrația Rezervației Biosferei Delta Dunării, în colaborare cu alte organizații de profil au numărat caii care trăiesc în libertate pe teritoriul rezervației, prin metoda survolului aerian cu elicopterul. În cele 16 zone monitorizate au fost observați peste 1900 de cai, cei mai mulți fiind în zona Grindul Letea, respectiv 915 exemplare.
Dacă întrebi pe cineva ai cui sunt caii de la Letea ți se va spune că sunt ai nimănui. Nimeni nu recunoaște că aparțin cuiva, deoarece sunt amenzi pentru cei care își lasă animalele să pășuneze în păduri. Dacă, în schimb, vine un abator să întrebe ai cui sunt caii, pentru a fi duși la tăiat, atunci toți au proprietari, pentru că abatorul plătește.
Și reprezentanții Grupului de Inițiativă S.O.S. Caii Deltei au reclamat de nenumărate ori faptul că anumite persoane au transportat în mod ilegal caii sălbăticiți din Delta Dunării, pe care doreau să îi ducă la abatoare și să îi valorifice. Reprezentanta ONG-ului apreciază că planul propus de autoritățile din județul Tulcea are la bază interese financiare ascunse, deoarece se dorește ciparea animalelor pentru a le fi date celor care pretind că sunt proprietarii lor, deși acești cai sunt sălbăticiți de zeci de ani și nu au stăpâni.
Uciderea cailor sălbăticiți din Delta Dunării NU este de dorit
După ce au fost identificați mai mulți cai bolnavi în județul Tulcea, dar și pe motiv că aceștia ar distruge ecosistemul, autoritățile din județul Tulcea vor să ia măsuri radicale.
”În Delta Dunării pe grinduri, acolo unde sunt prezenți din ce în ce mai mulți cai proveniți din populația domestică inițială, trăiesc numeroase specii de plante endemice. Asta presupune că acele specii sunt prezente acolo și doar acolo, iar impactul pe care niște ierbivore mari îl pot avea asupra habitatului respectiv este unul major, atât prin faptul că se produce o degradare fizică prin pășunat, prin călcare, prin răscolirea substratului, cât și de natură chimică prin cantități mult mai mari de bălegar care favorizează dezvoltarea unor specii de plante ruderale cum ar fi genul Carduus sau așa numitul ciulin, care, odată instalat dezvoltă populații mari și are un rol negativ în privința suprafeței acoperite de plantele native endemice.
Sigur că o extragere brutală prin uciderea acestor animale nu este de dorit și NU este cu siguranță cea mai bună metodă, eficiența ei fiind redusă pe termen lung. Cea mai eficientă metodă și prietenoasă atât cu animalele, cât și cu mediul/biodiversitatea pe termen lung, este aceea a vaccinării contraceptive care presupune și cele mai reduse costuri pentru că nu ai nevoie de o anesteziere a animalelor și nici de intervenții chirurgicale complexe.
În acest sens medicul veterinar Ovidiu Roșu de la fundația Visul Luanei având de foarte multă vreme preocupări și propuneri în acest sens a prezentat public soluția vaccinării contraceptive. Într-un orizont de timp de câțiva ani, populația de cai sălbăticiți se poate reduce astfel pe cale naturală, fără o intervenție brutală cu accente până la urmă imorale din partea omului.
Alături de câinii și pisicile comunitare și acești cai fac parte din gama de efecte negative ale activității omului asupra biodiversității. În primul rând, dacă în cazul pisicilor și al câinilor fără stăpân vorbim despre un impact major asupra faunei, aici vorbim de un impact major asupra florei într-o regiune protejată, așa cum spuneam, cu numeroase specii endemice care trăiesc la sol.
În concluzie trebuie făcut ceva pentru reducerea acestor populații de cai și, pe termen lung, eliminarea lor treptată din mediu, pe cale naturală. Dar soluția nu este extragerea lor imediată prin împușcare sau prin alte metode brutale.
Personal, am suspiciunea că interesul eliminării rapide nu se referă la protecția mediului, ci se referă la protecția resurselor de pășunat în fața celorlalte animale de interes economic, care, din păcate, sunt prezente și ele din ce în ce mai mult și în Delta Dunării”, a declarat pentru Discover Dobrogea, biologul Răzvan Popescu-Mirceni, director al Societăţii de Explorări Oceanografice şi Protecţia Mediului Marin din Constanţa.
0 Comentarii