Bisericile rupestre din Dobrogea ne spun poveștile primilor creștini din această regiune. În zonă existau în secolul al IV-lea câteva zeci de mânăstiri, deoarece, se spune că aici era o școală teologică importantă. Echipa Discover Dobrogea a ajuns anul acesta la bisericile rupestre din județul Constanța, cele mai multe, amplasate în păduri de poveste, care au devenit rezervații naturale.
Bisericile rupestre din Dobrogea. Biserica rupestră de la Murfatlar
Cele mai impresionante biserici rupestre din Dobrogea sunt la Murfatlar. Ansamblul este ca un labirint, în care se găsesc 6 biserici săpate în pereții de cretă și chiliile celor care au locuit acolo, lucrări care au fost realizate la sfârșitul secolului X.



Pe pereții din cretă ai celor 6 bisericuțe, sunt zeci de inscripții slavone, cu litere chirilice sau însemne runice, scrierea veche a nordicilor. Se spune că este singurul loc din România unde apar runele folosite de vikingi.



Bisericile din cretă de la Murfatlar sunt spectaculoase și diferite de celelalte biserici rupestre din Dobrogea, însă nu este permisă vizitarea lor, deoarece nu a fost finalizată conservarea ansamblului.
Bisericile rupestre din Dobrogea – Canaraua Fetii Basarabi
Canaraua Fetii este un obiectiv turistic din Băneasa, județul Constanța, situat într-o rezervație naturală, cu dealuri, văi și stânci calcaroase, cu profil de canion. Au apărut numeroase legende despre aceste locuri minunate, prin care se spune că a curs, cândva, Dunărea.

Canaraua Fetii este un canion stâncos, ai cărui versanți cu pereți verticali abrupți, sunt brăzdați de numeroase fisuri și grote. Pe alocuri, eroziunea a fost atât de intensă, încât a izolat blocuri înalte de aproape 50 de metri, asemănătoare unor turnuri de cetate.


Este foarte probabil ca în stâncile de la Canaraua Fetii să fi fost un complex rupestru, întins pe mai multe niveluri, similar celui de cretă de la Basarabi, dar ceva mai mic.
Peștera Sihaștrilor
De la Canaraua Fetii, drumul continuă prin pădurea care a devenit rezervație naturală. Spre stânga, vizitatorii pot ajunge la Mânăstirea Sf. Gherman, a cărei construcție a început în anul 2011. Dacă privim spre dreapta, vedem un mic indicator către Peștera Sihaștrilor.

Peștera este, de fapt, un fel de tunel scurt, săpat în stâncă, în capătul căruia se adâncește o prăpastie. De acolo, pot fi admirate peisajul spectaculos din zonă și Mânăstirea Sf. Gherman.

Bisericile rupestre de la Dumbrăveni
Drumul spre bisericile rupestre de la Dumbrăveni trece prin rezervația naturală ce poartă același nume, care se întinde pe o suprafață de 2000 de hectare.
Complexul rupestru nu este o atracție turistică promovată și nici amenajată, astfel că nu există un drum până la canionul în care au fost săpate lăcașurile de cult.

Lăcașurile sunt atestate istoric în Evul Mediu Timpuriu. Arheologii care le-au cercetat, spun că bisericile rupestre de la Dumbrăveni sunt din secolele IX-X.

Peștera Sfântului Andrei
O altă biserică rupestră din Dobrogea se află într-o frumoasă pădure din apropierea localității Ion Corvin din județul Constanța. Este vorba despre Peștera Sfântul Andrei, despre care se spune că este primul lăcaș de cult creștin din România.
Se crede că în peșteră a trăit Apostolul Andrei în urmă cu 2000 de ani, iar în patul care se află la intrare, se odihnea sfântul.
În scobiturile din pereții peșterii au fost depuse de-a lungul timpului de către credincioși, icoane, acatiste și bancnote. La intrare a fost construit un zid, iar deasupra tavanului este ridicată o turlă, care are o înălțime de 4 metri.
În apropierea grotei se află ”Cișmeaua Mihai Eminescu”, dar și Izvorul Sfântului Apostol Andrei, care, potrivit legendei, a apărut după ce apostolul a lovit cu toiagul în stâncă, deoarece acolo nu exista apă.
Peștera Sfântului Ioan Casian
Pe o stâncă ce se ridică semeț deasupra Lacului Casian și râului Casimcea se află peștera Sf. Ioan Casian. De sus, de la intrarea în grotă, panorama este spectaculoasă, putând fi observat podișul Casimcei, iar în apropierea peșterii se află rezervația geologică Cheile Dobrogei.
Arheologul Vasile Pârvan a descoperit în anul 1912 valea Casimcei și peștera, denumită acum Sfântul Ioan Casian. Potrivit arheologilor, Casimcea nu exista în antichitate, localitatea fiind denumită mult mai târziu Kasımca, „ținutul lui Kasım”, de către turci.
Pentru a ajunge la peștera Sf. Casian, turiștii trebuie să coboare printr-o frumoasă pădure de stejari, o vale relativ abruptă, dar amenajată cu trepte și balustradă. Intrarea în peșteră se află la 6-7 metri înălțime, astfel că vizitatorii trebuie să urce pe o scară metalică, amplasată în dreptul peretelui de stâncă.










Prezentarea este timida dar bine intentionata. Ceea ce -i lipseste este ,in primul rind , documentarea mai temeinica si spiritul critic. Este de admirat incercarea de a introduce in circuitul turistic si istoric niste locuri si niste monumente de prim rang apartinind inceputurilor vietii crestine din Romania.