Bisericile din cretă de la Murfatlar sunt impresionante, însă, ele nu au putut fi vizitate niciodată de publicul larg. Ansamblul rupestru, un labirint cu biserici vechi și chilii sculptate în cretă, reprezintă locul în care s-ar fi născut creștinismul modern. Ele se aseamănă cu orașele subterane de la Cappadocia, utilizate în mare parte de primii creștini, ca locuri de refugiu înainte de legiferarea creștinismului ca religie acceptată, însă sunt construite la o scară mult mai mică.
Bisericile din cretă de la Murfatlar, descoperite în urmă cu 63 de ani
Chiliile și cele 6 biserici săpate în pereții de cretă, lângă cariera antică de la Murfatlar sau Basarabi, cum i s-a spus multă vreme localității, datează de la sfârșitul secolului X.
”În vara anului 1957, în timpul unor lucrări de extindere a zonelor de exploatare a cretei, a fost descoperită, întâmplător, prima biserică, denumită de arheologi B1.
Aceasta se află la nivelul superior al complexului rupestru, iar în urma împușcăturilor a fost găsită intrarea.
Arheologii au solicitat oprirea exploatării în zonă și în cadrul cercetărilor au descoperit mai multe chilii, locuințe și galerii,toate săpate în pereții din cretă. Ulterior, specialiștii au mai găsit alte 5 lăcașuri de cult.
Estimarea perioadei în care s-au întemeiat așezările s-a făcut pe baza unei scrieri din naosul bisericii B4, unde era inscripționat ”leat 6500”, respectiv anul 992. Ele nu au funcționat în același timp, dar au fost locuite atât de călugări, cât și de persoanele care lucrau în acea vreme la carieră”, a declarat pentru Discover Dobrogea, arheologul Gheorghe Papuc.
Marele val de piatră dobrogean, realizat cu materie primă de la Murfatlar
Bisericile din cretă de la Murfatlar se află la mică distanță de canalul Dunăre – Marea Neagră și în apropierea marelui val de piatră. Cel mai probabil, acesta a fost construit în secolul X, când Dobrogea era provincie bizantină. În zona cuprinsă între Cernavodă și Constanța au fost ridicate 3 valuri, pentru a stopa invaziile războinicilor, dar aveau și rolul de graniță fortificată.
Astfel, au fost construite în acea perioadă, valul mic de pământ, valul de piatră și valul mare de pământ. Mulți dintre noi au auzit de localitatea Valu lui Traian și despre valul care trecea pe acolo, însă, celebrul val nu avea nicio legătură cu împăratul Traian. Pentru construirea zidului de incintă din piatră au fost deschise în secolul X mai multe cariere, una dintre ele fiind cea de la Murfatlar-Basarabi.
Se presupune că bisericile de cretă de la Murfatlar au apărut în perioada în care a funcționat cariera zonă și, pe lângă călugării care slujeau și stăteau în chilii, aveau locuințe acolo și lucrătorii de la exploatarea din care se extrăgea creta.
Bisericile din cretă de la Murfatlar, tezaurul neexploatat al Dobrogei
Săpăturile la ansamblul rupestru de la Murfatlar s-au desfășurat până în anul 1962, fiind realizate în acest timp, 5 campanii de cercetare. În cadrul acestora, au început să fie restaurate anumite părți din complexul rupestru și s-au luat măsuri pentru izolarea sitului arheologic de restul carierei. Lucrările de consolidare și conservare au fost întrerupte în 1962, din cauza lipsei de fonduri.
Nici acum, după 63 de ani de la descoperirea monumentului istoric, lucrările de punere în siguranță nu au fost finalizate. Și azi există foarte multe schele și trepte improvizate, însă fondurile alocate de Consiliul Județean Constanța sunt insuficiente pentru terminarea lucrării de protecție, astfel încât, măcar parțial, ansamblul rupestru să poată fi vizitat. Dacă ar putea fi deschis pentru public, acest monument istoric ar reprezenta o atracție turistică importantă în Dobrogea.
Descoperiri făcute de arheologi, la Bisericile din cretă de la Murfatlar
În perioada în care au fost realizate cercetările de către specialiști, au fost descoperite mai multe locuințe de suprafață, un mic cimitir cu schelete de oameni și animale, dar și fragmente ceramice, elemente de mobilier, vetre de foc și unelte din fier.
Pe pereții din cretă ai celor 6 bisericuțe, sunt zeci de inscripții slavone, cu litere chirilice sau însemne runice, scrierea veche a nordicilor. Se spune că este singurul loc din România unde apar runele folosite de vikingi.
Cele mai multe desene sunt legate de cultul creștin. Sunt numeroase tipuri de cruci, malteze, simple sau înscrise în cerc, în mare parte concentrate în pronaos, de ambele părți ale intrării în naos.
Pe pereți sunt scrijelite și imagini în care sunt înfățișați oameni sau animale, tot cu încărcătură religioasă, precum sfinți, porumbei sau scene liturgice, reprezentate naiv.
De asemenea, sunt și multe desene care nu au legătură cu creștinismul, care înfățișează cai în galop, cerbi, păsări, dragoni, motivul țintarului sau al labirintului.
În bisericile din cretă de la Murfatlar s-a născut creștinismul modern
Monumentul arheologic de la Murfatlar are o valoare inestimabilă, datorită inscripțiilor cu caractere gotice, germanice, grecești și slavone din interior, care atestă prezența creștinismului și a unei vieți monahale autentice pe pământurile Dobrogei, încă de la sfârșitul secolului X.
Specialiștii afirmă că în chiliile și în bisericile săpate în cretă de la Murfatlar s-a născut creștinismul modern. Ei apreciază că acolo s-au refugiat discipolii apostolilor și au trăit în chilii săpate în dealul din cretă. În labirintul sacru construit la Murfatlar, s-a născut, practic, ortodoxismul modern.
Multe inscripții și grafite sunt lăsate de monahii bulfari din timpuri vechi, dar anumite texte grecești și runice presupun și prezența călugărilor de alte naționalități. Mânăstirea a fost abandonată în secolul al XI-lea, după invaziile triburilor varegilor și pecenegilor.
Ansamblul rupestru nu poate intra sub protecția UNESCO, deoarece nu este conservat
Bisericile din cretă de la Murfatlar reprezintă un monument important din România, însă, Ministerul Culturii nu a fost interesat să investească în restaurare. Ele se află acum în patrimoniul Consiliului Județean Constanța, respectiv al Muzeului Național de Istorie și Arheologie Constanța, dar este nevoie de implicare și de la nivel central, pentru restaurarea ansamblului rupestru, care, în ultimii ani a fost vandalizat și mulți pereți au fost mâzgăliți.
Arhitectul Mihai Opreanu, de la Universitatea de Arhitectură Ion Mincu din București a făcut demersuri în urmă cu mai bine de 10 ani, pentru a pune ansamblul rupestru de la Murfatlar sub protecția UNESCO. Răspunsul a fost negativ, pe motiv că situl arheologic nu este suficient de îngrijit. Pentru a putea fi acceptat în Patrimoniul Mondial, situl arheologic trebuie să fie conservat și consolidat.
Arhitectura complexului rupestru de la Murfatlar
Complexul rupestru de la Murfatlar este format dintr-un sistem de galerii și camere care comunică între ele, fiind săpat în același masiv din cretă, denumit ”masivul peninsulă”.
Bisericile B2, B3 și B4 sunt suprapuse și comunică prin intermediul unor galerii. Biserica B4 este situată la cea mai mică altitudine din întregul complex și comunică cu paraclisul 2 al bisericii B3, care, la rândul lui, are legătură prin intermediul unei galerii, cu biserica B2.
În cadrul acestor trei niveluri există și un număr mare de încăperi conexe, iar bisericile B3 si B4 au intrări separate, amplasate pe fațada de nord a ”masivului peninsulă”.
Altarul bisericii B3 este realizat semicircular, cu bolta în formă de absidă. În pavimentul acestuia sunt săpate trei scobituri dreptunghiulare, iar în ax se păstrează un postament, care era, probabil, Sfânta Masă.
În nava bisericii pot fi văzute diverse feluri de cruci, simple sau punctate, precum și o cruce malteză încadrată într-un pătrat, o așa-zisă stilizare a unui cap de taur, un călăreț înarmat cu suliță sau arc și săgeată, cai și alte animale, dar și motive geometrice diverse.
Tot pe pereții acestei biserici sunt desenate svastici, pentagrame, o pasăre acvatică stilizată și numeroase inscripții în grafite runice. În altar se păstrează doar o cruce, flancată de alte cruci mai mici.
Biserica B4 este situată la nivelul inferior al „masivului peninsulă” și are lungimea de 7 metri și lățimea de 3,50 metri. Intrarea este săpată în fațada de nord-vest a masivului. Structura acestui ultim nivel se compune din nava bisericii, altarul ei și un mormânt alipit. Biserica este orientată cu altarul spre E-SE, iar culoarul de acces este boltit în formă semicilindrică.
Nava este compartimentată prin aglomerări de coloane. Unele dintre acestea sunt săpate, altele sunt zidite din calupuri de cretă. Naosul este partea cea mai spațioasă a bisericii și tavanul său se sprijină pe 5 coloane.
Bisericile din cretă de la Murfatlar sunt spectaculoase, însă dificil de vizitat, deoarece nu a fost finalizată conservarea ansamblului rupestru. Lucrările de punere în siguranță a monumentului se derulează foarte greu, însă, acesta ar putea deveni un obiectiv turistic foarte apreciat, în condițiile în care va fi deschis pentru public.
Am vizitat zona…. si este adevarat ca mai e de amenajat. Fotografiil cand au fost facutte va rog? Multumesc
Fotografiile au fost facute in urma cu o luna.
Se poate vizita? Un program, un telefon? Mulțumesc
Nu pot fi vizitate deocamdată, am scris în articol de ce.