Impactul structurilor off-shore asupra biodiversității Mării Negre în zona platformei continentale românești a fost monitorizat și cercetat pe tot parcursul anului 2024, în cadrul proiectului „Ferestre către Marea Neagră”, derulat de Societatea de Explorări Oceanografice și Protecție a Mediului Marin „Oceanic-Club”, în parteneriat cu OMV Petrom. Cercetătorii din cadrul S.E.O.P.M.M. Oceanic-Club au prezentat un raport preliminar al proiectului „Ferestre către Marea Neagră”, care relevă faptul că diversitatea este foarte ridicată pe structurile off-shore submerse.
Proiectul „Ferestre către Marea Neagră” ne prezintă Marea Neagră într-un mod inedit
Proiectul „Ferestre către Marea Neagră” a fost lansat în octombrie 2023, pentru a ne oferi o imagine clară și completă asupra efectelor reale pentru biodiversitate ale prezenței structurilor off-shore.
După mai bine de un an de la începerea cercetării științifice, specialiștii din cadrul Societății de Explorări Oceanografice și Protecție a Mediului Marin „Oceanic-Club” au constatat că biodiversitatea este mult mai mare pe structurile off-shore submerse, decât pe un recif artificial clasic (epave, diguri, epiuri) pentru că acelea au expunere pe o coloană de apă mult mai redusă.
„În cadrul proiectului, eu mă așteptam să găsesc mici probleme în zona platformelor, pe care, însă, nu le-am sesizat. Am făcut investigații cu Remote Operated Vehicles (ROV) – roboți submarini telecomandați, cu care am ajuns până la fundul mării, unde am constatat o circulație foarte bună a apei.
Din cele 42 de zile petrecute pe mare în cursul anului 2024 și începutul anului 2025 în vecinătatea structurilor off-shore în 29 de zile au fost observate cu mijloace optice grupuri de cetacee ceea ce reprezintă un procent ridicat de frecvență în apariții.
Pentru monitorizarea speciilor de păsări prezente în jurul platformelor și pe acestea, pe lângă observațiile ocazionale în timpul deplasărilor în aceste sectoare, am instalat o cameră foto comandată de la distanță cu senzori de mișcare care se declanșează automat și este programată să preia cadre în regim time lapse.
Au fost efectuate înregistrări video asupra structurilor recifale artificiale în toate cele 4 sezoane, la 3 platforme marine, o conductă de transport și pentru comparație la un dig din zona orașului Constanța. Au fost astfel înregistrate 127 de ore imagine video de înaltă rezoluție care au fost parțial analizate. În paralel cu evaluarea diversității specifice și abundenței speciilor identificabile macroscopic sunt evaluate caracterele morfologice și etologice (în cazul peștilor) care pot indica bunăstarea, stadiul de dezvoltare și starea de sănătate a indivizilor.”, a declarat biologul marin dr. Răzvan Popescu-Mirceni.
Impactul structurilor recifale asupra biodiversității din Marea Neagră
Prezența structurilor recifale artificiale este de natură să influențeze în sens pozitiv biodiversitatea marină în situația prezentă în apele maritime românești, în sensul creșterii indicelui și biomasei, cel puțin la nivel local.
În plus, toate cele 3 specii de delfini care trăiesc în Marea Neagră, dar și numeroase specii de pești și de păsări au fost monitorizate de specialiștii Oceanic-Club, în zona structurilor off-shore de pe mare.
„Diversitatea este mult mai mare la structurile off-shore decât pe un recif artificial clasic, pentru că există expunere mai mare pe coloana de apă. Fiind vorba despre o coloană cu o adâncime de 50 de metri, există condiții diferite de temperatură și salinitate, pe toată înălțimea acesteia.
Recifele artificiale pot asigura un rezervor de refacere a biodiversității în contextul în care aceasta este supusă unor presiuni prin extragerea de resurse marine vii și prin alte activități antropice de natură să degradeze calitatea mediului marin.
Balanța prezenței de recife artificiale în mediul marin din apele teritoriale și zona economică exclusivă a României înclină în sens pozitiv prin creșterea indicelui de biodiversitate la nivel local, prin asigurarea unor nuclee de regenerare, prin asigurarea unor nișe pentru hrănire reproducere și adăpost pentru numeroase specii marine.
Chiar în condițiile în care recifele artificiale se instalează pe structuri aflate în exploatare economică, dacă operatorii respectă măsurile de protecție a mediului și conservarea biodiversității, precum și principiul precauției în activitate, situația poate evolua în sens pozitiv pentru toate părțile.
Considerăm că scoaterea structurilor off-shore din mare la încheierea ciclului de exploatare, așa cum prevede legea, ar fi o daună de mediu importantă și o pierdere pentru ansamblul măsurilor de conservare a biodiversității.
Prin urmare, dorim să propunem autorităților din România ca aceste structuri, după pregătirea lor prin excluderea echipamentelor, sigilarea puțurilor, curățarea prin mijloace specifice a conductelor și semnalizarea pentru siguranța navigației adecvată, să fie lăsate să evolueze în mod natural: atât partea submersă care va continua zeci de ani să reprezinte un recif, cât și partea de la suprafață, care în contextul geografic poate reprezenta o importantă platformă de cuibărire și adăpost atât pentru păsările ichtiofage cât și pentru cele migratoare. După colapsarea platformei, partea de la suprafață ar dezvolta reciful artificial deja instalat”, a declarat pentru Discover Dobrogea, inițiatorul proiectului „Ferestre către Marea Neagră”, biologul marin dr. Răzvan Popescu-Mirceni.
Echipa de implementare a proiectului: Dr. Răzvan Popescu-Mirceni, Drd. Răzvan Zaharia, Drd. Ramona Andreea Bivoleanu, MSc. Leontina Pană.
0 Comentarii