fbpx
Biletele deținuților politic, găsite în pereții Cazinoului din Constanța, mărturii ale istoriei noastre recente

martie 11, 2023

biletele-detinutilor-politic-descoperite-in-peretii-cazinoului-din-constanta

Lucrările de restaurare realizate la Cazinoul din Constanța au scos la iveală două dintre biletele scrise de către deținuții politic ce au făcut parte din echipa care a reabilitat edificiul, după al Doilea Război Mondial. Cele două artefacte sunt expuse, până la sfârșitul lunii martie, la Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța.

Biletele deținuților politic descoperite la Cazino, au intrat în patrimoniul Muzeului de Istorie

Biletele deținuților politic, pe care echipa care restaurează Cazinoul din Constanța le-a găsit în pereții edificiului, sunt artefacte care țin de istoria noastră recentă.

biletele-detinutilor-politic-gasite-in-peretii-cazinoului-din-constanta

”Sunt două descoperiri care se completează una pe cealaltă. Primul bilet a fost găsit în februarie 2020 și a intrat în patrimoniul Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța, pe 17 mai 2020.

Fiind pandemie atunci, nu s-a putut organiza un eveniment, însă artefactul a fost înregistrat, a intrat în patrimoniul muzeal și au fost inițiate unele demersuri pentru cercetare.

biletele-detinutilor-politic-descoperite-in-peretii-cazinoului-din-constnata

În paralel, colegii cercetători de la Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER) au demarat și ei un proiect pentru identificarea persoanelor care apar pe acel bilet.

Primul bilet conține o listă cu persoanele care au lucrat și în el scrie: ”Acest Cazinou este lucrat de către deținuți politic din anul 1951, luna 31 decembrie, condusă de arhitectul Jojea Constantin. Echipa de stucatori condusă de Rusu A. Ioan, Botoș Dumitru, județul Arad, Jercău Constantin, Ciscău Gheorghe, Coraș Ionel, Voicilă Nicolae, Sava Nicolae, Pop Ioan, Vlădescu Ilie, Hosu Petre, Hosu Gheorghe, Anastasiu Ștefan, Garbovan Gh., Bauer Fidel și Marton Iuliu”.

Artefactul face dovada folosirii deținuților politic pe șantierele de construcții din Constanța.

biletele-detinutilor-politic-gasite-in-peretii-cazinoului-din-constanta

Cel de-al doilea bilet a fost descoperit în pereții Cazinoului din Constanța, pe 2 martie 2023 și a intrat în patrimoniul muzeului în data de 6 martie. Acesta este scris, la fel ca primul, cu creionul, pe o bucată ruptă dintr-un sac de hârtie.

Dacă primul bilet a fost scris în limba română, cel de-al doilea este în limba germană.

Conținutul celui de-al doilea bilet, în traducerea care mi-a fost oferită de dl. Apollon Cristodulo, fiul arhitectului Ion Cristodulo, unul dintre arhitecții închiși la Canal și care a lucrat la Cazinou, este următorul: «Iubite prietene ce vei găsi aceste rânduri, Dumnezeu să te binecuvânteze. Sunt aici ca deținut politic din 1951 16.07, până acum 1952, februarie, fiind zidar și dulgher la muncă. Am fost condamnat la 3 ani și de la 10 a I-a (ianuarie) 1949 viața mea este în mâinile Domnului, căci liber nu voi fi prea curând. Dar Dumnezeu este milostiv. Cu salutări, Marton Iulius domiciliat în Heltau-Cisnădie, lângă Hermannstadt Sibiu»”, a declarat pentru Discover Dobrogea, muzeograf dr. Delia-Roxana Cornea, șef secție Expoziții și Muzee în teritoriu, din cadrul Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța.

Biletele deținuților politic găsite în Cazinoul din Constanța se completează unul pe celălalt

Deoarece numele deținutului politic Marton Iulius, cel care a semnat al doilea bilet găsit în pereții Cazinoului din Constanța figurează și pe primul artefact descoperit, se presupune că este vorba de aceeași persoană. Ambele bilete au fost scrise cu creionul, pe o bucată ruptă dintr-un sac de hârtie, unul fiind datat în anul 1951, iar al doilea în anul 1952.

”Marton Iulius avea 50 de ani, era născut și trăia în Cisnădie. Pe fișa matricolă penală scrie: Marton Iulius, 7 mai 1902, născut în comuna Aldorf, în prezent Unirea, regiunea Rodna, domiciliat în Cisnădie.

Pe fișa matricolă penală, în partea dreaptă, sus, apare o ștampilă cu roșu care marchează ca fiind deținut politic. Fișa este întocmită la Penitenciarul Poarta Albă și spune că a fost primită la Tașaul. Probabil, el a lucrat și pe șantierul de la Tașaul și, în mai 1950 a fost transferat la Poarta Albă, de unde a fost adus la muncă la Cazinou.

Tot din fișa lui matricolă penală aflăm că a fost eliberat în data de 23 februarie sau mai – nu se înțelege foarte bine, anul 1952, practic, la terminarea pedepsei.

În general, deținuții politic erau scoși la muncă dacă aveau pedepse mai mici, nu pedepse foarte mari, iar cei care erau încarcerați pentru 7,8,10 ani sau mult, nu munceau decât dacă erau condamnați la muncă silnică.

Biletul a fost împăturit cu grijă și ascuns într-o cutie de chibrituri, ascunsă și ea într-unul dintre pereții Cazinoului. Unul dintre muncitorii care lucrează în prezent la reabilitarea edificiului l-a descoperit, iar șeful de echipă și cel de șantier au făcut demersurile necesare pentru aducerea lui.

Deocamdată, cercetarea este la început. Noi am solicitat Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității să ne ofere informații, dacă există în arhiva lor, atât despre deținutul care a scris cel de-al doilea bilet, Marton Iulius, cât și despre cei care apar pe primul bilet”, a precizat pentru Discover Dobrogea, muzeograf dr. Delia-Roxana Cornea, șef secție Expoziții și Muzee în teritoriu, din cadrul Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța.

Arhitecții deținuți politic, care au lucrat la Cazinoul din Constanța, menționați într-o lucrare scrisă de Vlad Mitric-Ciupe

Cei doi arhitecți deținuți politic, care au lucrat la restaurarea Cazinoului din Constanța în anii ’50, sunt menționați în lucrarea de doctorat a arhitectului și cercetătorului Vlad Mitric-Ciupe.

”Singurul despre care se cunosc mai multe informații este arhitectul Jojea, care apare în lucrarea ”Arhitecții români și detenția politică 1944-1964. Între destin concentraționar și vocație profesională”, o carte foarte bine documentată, scrisă de cercetătorul și arhitectul Vlad Mitric-Ciupe”, spune muzeograful Delia-Roxana Cornea.

În volum este prezentat un interviu cu Mircea Nicolae, fost deținut politic, care avea 17 ani când a fost arestat pentru apartenență la Organizația Tineretului Partizan. El a afirmat că supraviețuirea se datorează faptului că ”se aveau unii pe alții și toți împreună îl aveau pe Dumnezeu”.

”Mircea Nicolae a reușit să-și amintească o parte dintre numele colegilor de suferință, această listă văzând astfel lumina tiparului. Lucrările începute inițial sub conducerea tehnică a arhitectului Constantin Joja, au fost continuate după câteva luni – până la finalizare- de către arhitectul Cristodulo. Alături de munca grea, condițiile improprii de cazare și masă, deținuții au avut șansa unei relații extraordinare cu angajații civili. Unul dintre ei este un fost maistru care coordona lucrările de instalații de pe șantierul cazinoului, a cărui mărturie o redăm pe larg:

«Pentru munci necalificate îmi dădeau deținuți de la Canal, eu eram șef de muncitori, aveam pregătire în instalații și de asta mă ocupam, detașat acolo de la Trustul 2 Instalații din București al cărui angajat eram. Eu îmi dădeam seama că nu aveau nici o vină, mulți din câte am aflat eu erau total nevinovați, unii poate în viața lor nu au ridicat o greutate pentru că nu erau obișnuiți astfel, făcuseră studii…majoritatea erau oameni de cultură (…)»”, precizează Vlad Mitric-Ciupe în cartea sa.

Lucrarea aduce în discuție modul în care acești arhitecți erau folosiți pentru lucrările de restaurare sau construcție, la începutul anilor ’50, toți deținuți politic.

Biletele deținuților politic găsite în Cazinoul din Constanța, artefacte de o importanță excepțională

În cei 113 ani de existență, clădirea Cazinoului din Constanța a mai fost reabilitată de patru ori, cel mai grav avariată fiind în timpul bombardamentelor din cele două războaie mondiale, iar în prezent, edificiul este restaurat pentru a cincea oară.

”Din punctul meu de vedere, biletele găsite în pereții Cazinoului din Constanța sunt niște artefacte de o importanță excepțională. Sunt mărturii clare ale modului în care deținuții politic erau folosiți la muncă, ale modului în care ei vedeau acest regim, cu atât mai mult cu cât, din biletele găsite este transmisă ideea că viețile lor sunt în mâinile lui Dumnezeu.

Este interesant de urmărit destinul fiecăruia dintre deținuții politic, pentru că, din cercetări similare aflăm că, în multe cazuri, cei care au făcut detenție politică s-au integrat foarte greu după eliberare. Chiar și familiile lor au avut de suferit, pentru că, după ce erau arestați, copiii lor erau de multe ori dați afară de la facultate, dacă erau studenți, li se confiscau adeseori și bunurile. Nu numai destinul deținuților politic trebuie urmărit aici, ci și ce s-a întâmplat cu familiile lor. Drama a fost cu atât mai mare, cu cât și familiile au fost afectate, nu numai o singură persoană.

Din punctul meu de vedere sunt mărturii zguduitoare privind realitățile acelei perioade. Avem indicii că ar exista astfel de bilețele îngropate și la Stadion, pentru că și acolo au lucrat”, a afirmat pentru Discover Dobrogea, muzeograful Delia-Roxana Cornea.

Cele două bilete găsite în pereții Cazinoului Constanța fac parte din patrimoniul Muzeului de Istorie Națională și Arheologie și sunt expuse toată luna martie, sub titlul de ”Exponatul lunii”.

După ce artefactele vor fi retrase din expunere, reprezentanții muzeului vor lua legătura cu mai multe laboratoare de conservare-restaurare hârtie, pentru a se face o evaluare a stării  de conservare a celor două bilete și, în funcție de rezultatul analizelor, vor decide ce măsuri trebuie să ia, pentru a le păstra în condiții cât mai bune.

0 Comentarii

Înaintează un Comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Urmărește-ne

Te-ar mai putea tenta și…

Galeriile de Artă din Constanța vor redeveni un spațiu de expoziție

Galeriile de Artă din Constanța vor redeveni un spațiu de expoziție

A fost semnat contractul pentru reabilitarea Galeriilor de Artă Constanța, imobil în care artiștii nu și-au mai putut expune lucrările, de peste 7 ani. Galeriile de Artă din Constanța vor fi, în sfârșit, reabilitate Construit în anul 1961, imobilul de pe strada Ștefan...

Pin It on Pinterest