Bazilica de la Niculițel este unul dintre cele mai importante monumente paleocreștine din Europa. Descoperită în anul 1971, cripta martirică de secol IV este foarte frumos pusă în valoare, într-o clădire modernă, cu o pasarelă din sticlă și vitralii care îi înfățișează pe cei 4 martiri înhumați la Niculițel.

Bazilica de la Niculițel a fost descoperită în urma unor ploi torențiale

În urmă cu 50 de ani, Bazilica de la Niculițel era total îngropată în pământ, la o intersecție de drumuri de pe teritoriul comunei. Ploile torențiale din anul 1971 au scos la iveală cupola criptei martirice, care a fost îngropată secole de-a rândul.

”Apa care se aduna în urma ploilor de pe dealurile și străzile din jur își avea cursul exact pe deasupra criptei, pe drum. În 1971 au fost ploi abundente, care au spălat pământul și au dezvelit vârful cupolei criptei.

Localnicii din împrejurimi au văzut cupola și au auzit că sună a gol, astfel că au făcut un mic orificiu pentru a vedea ce este în interior.

Când au observat că înăuntru sunt oase, oamenii s-au speriat și au anunțat autoritățile, apoi au venit și arheologii de la Tulcea. Dl. Victor Baumann, arheolog și director al Muzeului de Istorie din Tulcea a venit la Niculițel și și-a dat seama despre ce este vorba.

Orificiul făcut de localnici a fost acoperit cu o plombă de ciment, apoi au fost începute săpăturile arheologice. Au trecut cam 8 luni până când a fost găsită intrarea în criptă și monumentul a fost deschis”, a declarat pentru Discover Dobrogea, Cornelia Odagiu, conservator 1A, la Bazilica Niculițel.

Cei mai vechi martiri de pe teritoriul României au fost găsiți la Bazilica de la Niculițel

Arheologul Victor Baumann s-a ocupat de săpăturile la bazilică, din anul 1971, când cripta a fost descoperită, până în 1994.

”Această criptă de la Niculițel mi-a dat satisfacţia descoperirii celor mai vechi martiri de pe teritoriul României. În partea inferioară a criptei am găsit, în două încăperi, doi sfinți, ale căror nume nu le cunoaștem. Ei au fost arși pe rug, probabil, în momentul martirizării, iar fragmente din oasele lor erau în două grămezi de pământ.

Aici, la Niculiţel, pentru prima dată în lumea creştină martirii apar ca sfinţi.

În partea de sus a criptei, într-o încăpere mai mare, au fost înhumate alte patru persoane, care se știe că au fost martirizate în anii 303-324, la Cetatea romană Noviodunum, care se află la 15 km distanță de Niculițel.

În încăperea de sus, unde a fost găsită racla cu rămășițele celor patru, pe peretele din dreapta este încrustată în tencuială o inscripție care menționează numele lor, Zotikos, Attalos, Kamasi(o)s şi Phillippos și data de 4 iunie. Pe peretele opus, o altă inscripție încrustată menționează că sunt ”Martiri întru Hristos”, a declarat pentru Discover Dobrogea, dr. Victor Henrich Baumann, care a scris despre această descoperire, cartea ”Sângele martirilor”.

Bazilica de la Niculițel, unul dintre cele mai importante monumente paleocreștine din Europa

Declarată monument unic în Europa, Bazilica de la Niculițel este unul dintre cele mai importante monumente paleocreștine.

”Cripta este prima construcție de acest gen întâlnită în lumea creștină. Este construită cu concepte arhitecturale care aparțin mausoleelor greco-romane, mormintelor păgâne, dar folosită pentru a fi înhumați martiri creștini.

Este originală și este păstrată așa cum a fost construită la începutul sec. IV. Nu a fost profanată sau deschisă până în momentul descoperirii ei, ceea ce nu s-a întâmplat în multe alte locuri în care s-au găsit bazilici paleocreștine și unde mormintele au fost profanate.

La Niculițel nu s-a întâmplat acest lucru, deoarece, în momentul în care s-a construit bazilica peste mormintele martirilor creștini nu s-a lăsat cale de acces spre acestea și s-au păstrat sub altar, total îngropate în pământ.

Aici, avem rămășițele unor martiri creștini încă de la începutul secolului III, care, din păcate, au rămas necunoscuți, pentru că numele lor nu au fost menționate pe inscripții.

Pe de altă parte, avem alți 4 martiri creștini de la începutul secolului IV, care sunt menționați în martirologiile creștine și au putut fi identificați și apoi canonizați de biserică.

Existența acestei cripte cu rămășițele a două grupuri de martiri și cu izvoare scrise din care s-a aflat numele a patru dintre ei dovedește clar răspândirea creștinismului în zonă, în perioada romană.

Bazilica paleocreștină a fost construită ulterior peste mormintele martirilor creștini, pentru că așa era tradiția de la acea vreme.

Morminte cu martiri creștini se știe că au existat încă din sec. I d.Chr, însă bazilici creștine de mari proporții au fost construite abia după Conciliul de la Niceea, creștinii au avut libertatea de a-și manifesta credința, iar construirea bazilicilor pe locul unde se aflau mormintele martirilor creștini devenise o tradiție, lucru care s-a întâmplat și la Niculițel”, a declarat pentru Discover Dobrogea, Cornelia Odagiu, conservator 1A, la Bazilica Niculițel.

Monumentul din sec. IV expus într-o clădire de secol XXI

În toată Dobrogea sunt descoperite și cercetate peste 40 de astfel de bazilici creștine, dar nu sunt toate protejate precum cea de la Niculițel.

”În anul 1983 a început ridicarea unei construcții de protecție pentru a fi ocrotită bazilica, iar cripta a fost declarată monument unic în Europa, fiind singurul mormânt de natură păgână în care s-au păstrat rămășițele unor sfinți creștini. Prima clădire de protecție a fost finalizată în 1994, iar în 2014-2016 ea a fost reabilitată.

Până în anul 2014, când s-a reabilitat clădirea de protecție, turiștii puteau coborî la bazilică, pentru că nu era altă posibilitate de vizitare pentru a fi observată cripta de sus, așa cum se întâmplă acum.

Din cauza vizitatorilor, care, atunci când ajungeau la bazilică voiau să plece cu ceva, în proiectul de reabilitare s-a introdus un pod din sticlă de unde se vede monumentul în întregime, dar este restricționat accesul lângă criptă.

În interiorul monumentului sunt inscripții încrustate în tencuiala pereților și au fost desenate, în partea superioară, o dungă roșie și una albă. În prezent, aceste desene, dar și culoarea ocru cu care era pictată inscripția s-au mai decolorat puțin, pentru că mormântul a stat mulți ani sub cerul liber, fără clădire de protecție, doar cu un acoperiș provizoriu, iar factorii externi au dus la decolorarea desenelor.

În noua clădire sunt respectate condițiile de conservare pentru bazilică, temperatura este păstrată la 25 de grade și este urmărită umiditatea”, a afirmat Cornelia Odagiu.

În partea de sus a bazilicii, vizitatorii pot observa vitralii, o formă de artă modernă cu însemne creștine, care a fost inclusă în proiectul de reabilitare. Tot acolo este prezentată și o expoziție temporară de icoane și tablouri religioase realizate de o fostă localnică din Niculițel.

Moaștele martirilor sunt depuse la Mânăstirea Cocoș din județul Tulcea

Moaștele celor patru sfinți martiri, Zotikos, Attalos, Kamasi(o)s și Philippos au fost păstrate, inițial, timp de doi ani, între 1971 și 1973, la Biserica Sf. Atanasie de la Niculițel, la rândul ei un monument istoric cu o poveste foarte interesantă.

Din anul 1973 osemintele martirilor au fost duse la mânăstirea Cocoș din apropierea localității Niculițel, iar din anul 2001, anual, pe data de 4 iunie, ele sunt aduse la bazilică, în cadrul unei ceremonii religioase.

Bazilica de la Niculițel este inclusă în circuitele turistice religioase

Bazilica de la Niculițel a fost construită în două etape, prima în a doua jumătate a sec. IV, în timpul împăraților Valens și Valentinian al II-lea, iar a doua în sec. V, când a fost mărită, probabil pentru că a crescut numărul credincioșilor.

”Inițial, biserica a fost construită doar cu altar și naos, iar în sec.V i s-au adăugat un nartex și un atrium. Nartexul era zona de intrare în biserică, un pridvor, iar atriumul reprezenta o curte interioară a bisericii împrejmuită cu ziduri asemănătoare cu cele ale bazilicii. Cu cât s-au apropiat mai mult de zona intrării, arheologii au descoperit obiecte specifice perioadelor respective.

Înainte de pandemie veneau la bazilică foarte mulți vizitatori străini, nemți, francezi, coreeni. La un moment dat credeam că este mai cunoscută în străinătate decât la noi. Totuși, a început să fie vizitată și de turiștii români, în ultimii ani.

După reabilitare au început să vină tot mai mulți vizitatori, de la un an la altul. În 2020 am avut în jur de 6000 de vizitatori, în condițiile în care jumătate de an a fost închisă, însă din 2016, când a fost inaugurată noua construcție realizată cu sprijinul Consiliului Județean Tulcea am avut 12.000 de turiști pe an”, spune Cornelia Odagiu.

În exterior este un gard din piatră al perimetrului care aparține de bazilică.

Zidurile monumentului continuă sub casele și gospodăriile de alături. Se estimează că bazilica paleocreștină de la Niculițel avea peste 36 de metri, iar sub clădirea de protecție este păstrată o suprafață de 24 de metri lungime.

Agențiile specializate organizează circuite turistice la cetățile din Tulcea, dar și tururi religioase la triunghiul mânăstirilor din județul Tulcea, în care este inclusă și Bazilica paleocreștină de la Niculițel.

În clădirea reabilitată este amenajat un muzeu, iar mare parte din obiectele expuse în vitrine au fost descoperite în perimetrul bazilicii.  Au fost găsite inclusiv monede, care însă nu sunt expuse în muzeul de la Niculițel.

Înscrie-te gratuit în clubul Discover Dobrogea

Înscrie-te în newsletter-ul nostru și vei primi articole, promoții și sfaturi de călătorie direct în inbox, gratuit. Înscriindu-te în acest newsletter, confirmi că ești de acord cu politica noastră de confidențialitate a datelor personale, disponibilă în subsolul paginii. Dacă te răzgândești, te poți dezabona în orice moment.

Înscrie-te

Gata! Bun venit în club!