fbpx
FD
FD
USR
Babinden sau Ziua Babelor, sărbătoarea bulgăroaicelor din Vișina

ianuarie 8, 2021

babinden-ziua-babelor-ziua-moaselor-izvoarele-visina-tulcea

Babinden sau Ziua babelor ori a moașelor este o sărbătoare a femeilor, care se desfășoară în localitățile Vișina și Izvoarele din județul Tulcea, în a doua zi după Sfântul Ion, pe data de 8 ianuarie. Pe vremuri era o sărbătoare a moașelor, care simboliza permanența comunității, atât prin aducerea pe lume a copilului, cât și prin efecturarea unor rituri care aveau rolul magic de a feri femeile de farmece și boli.

Babinden, Ziua babelor sau a moașelor din Vișina

În trecut, Babinden se celebra pe stilul vechi în localitatea Vișina, astăzi, însă, este acceptat și calendarul gregorian. Prestigiul incontestabil al moașei era determinat de cunoașterea unor practici arhaice, care garantau practic și simbolic permanența și viabilitatea comunității, atât prin aducerea pe lume a copilului, cât și prin efectuarea unor rituri apotropaice sau curative.

babinden-ziua-babei-ziua-moaselor-izvoarele-tulceaFotografie realizata de Corina Davidov, AMDTDD Tulcea

”Ziua Babei se organizează și în localitatea Izvoarele din județul Tulcea, unde există o comunitate de greci. Fetele se îmbracă în superbe costume tradiționale, din catifea de culoare albastră sau roșie și au un șorț alb, cu ”zunar”, cordon metalic, la care este atașată o batistă lucrată manual. Pe cap poartă un batic alb, pe care ele îl numesc ”gear” împodobit cu zale din argint și flori”, spune purtătorul de cuvânt al Asociației de Management al Destinației Turistice Delta Dunării, Corina Davidov, care a participat anul trecut la o astfel de manifestare organizată în localitatea Izvoarele.

”În timp, instituția moașelor a dispărut din realitatea satului, atributele acesteia fiind transferate bătrânelor, bunicilor care au continuat tradiția îngrijirii copiilor.

Aspectul principal al tradiției este legat de existența unei instanțe superioare, prin intermediul moașei, pentru asigurarea fecundității. Astfel se încerca obținerea unui bun mers al lucrurilor în cazul viitoarelor nașteri, prin bunăvoința divinității.

Gesturile de arătare a respectului se adresează unei forțe superioare, deși în plan fizic sunt adresate femeilor care au ajutat la naștere sau care au îngrijit nou-născuții și lăuzele. Actul lustrației moașei se răsfrângea de fapt asupra viitoarelor nașteri, moașa având binecuvântarea și eficiența de a moși, actul moșirii traducându-se în ușurința nașterii și sănătatea nou-născuților.

În general, după abstinența din timpul postului pascal, practicile de asigurare a urmașilor erau reactivate, cele mai multe acte ale nașterii corespunzând de obicei începutului de an”, a declarat pentru Discover Dobrogea, cercetătorul Alexandru Chiselev.

Babinden, un ceremonial de purificare

”Purificarea trebuie, de asemenea, corelată cu eficiența sporită a apei, după ce firea apelor a fost sfințită de Bobotează. Până la răsăritul soarelui, acest complex ceremonial se desfășura la casa moașei, fiecare dintre femeile moșite de aceasta venind în vizită, aducându-i plocon diferite produse precum săpun, peșchir, un gear, bani, un colac sau o sticlă de rachiu.

În acest moment se performau rituri de purificare, prin spălarea mâinilor și erau consumate preparate realizate de bătrână sau aduse de femei, în special plăcinte și friptură de pasăre.

O altă secvență este cea a spălării rituale la fântână sau cișmea, unde i se turna bătrânei apă neîncepută pe mâini sau era stropită cu aceasta.

Procesiunea avea un aspect de carnaval, deoarece moașa era plimbată cu căruța trasă de femei. De asemenea, erau fredonate anumite cântece, se dansa, iar femeile aveau comportamente exagerate. Apoi, ele se reîntorceau la moașă și consumau preparatele pregătite și băuturi alcoolice , după care, ieșeau din nou pe străzi, în centrul satului, dansând hore închise sau sparte și chiuind”, spune cercetătorul Alexandru Chiselev.

Steagul, nelipsit de la sărbătoarea Babinden

La această sărbătoare, femeile foloseau un steag, ”băierac” denumit de bulgăroaice. De fapt, era o prăjină care avea în vârf un ștergar, busuioc și flori, dar și elemente erotice parodiante.

”Această recuzită avea și un rol practic, fiind folosită pentru a împiedica fetele și flăcăii să intre în hora babelor.

Am remarcat, de asemenea, comportamentul punitiv față de genul masculin. Bărbații prinși pe stradă erau murdăriți cu cenușă sau smoală, erau ridiculizați, li se furau cojocul și căciula, piesele vestimentare putând fi răscumpărate.

Acest gest era echivalent cu inversarea raportului de forțe sociale, comunitatea patriarhală fiind înlocuită temporar cu una matriarhală, în cadrul căreia femeia dicta normele”, spune Alexandru Chiselev.

Babinden, sărbătoarea inversării rolurilor între femei și bărbați

Deși nu mai este o sărbătoare practicată ca în trecut, Babinden reprezintă un eveniment în care se inversează rolurile între femei și bărbați, patriarhatul cu matriarhatul.

”Babinden este, în esență, o sărbătoare a inversiunii rolurilor. În acest context temporal femeile apar în spații publice pe care nu le frecventează în mod curent, de exemplu în cârciumi și afișează atitudini rezervate în mod normal bărbaților.

Uneori, se performa o parodie a actului umblării cu aghiazma de Bobotează, una dintre femei umblând cu o brăcăcică și un mănunchi de busuioc și botezând pe oricine întâlnea pe stradă.

Sărbătoarea moașelor a existat la toate minoritățile ortodoxe din Dobrogea

O astfel de sărbătoare a moaștelor a existat la toate grupurile etnice ortodoxe din Dobrogea.

”Ceremonii ample, care se desfășurau în spațiile publice, în cadrul cărora femeile se comportau ca bărbații existau la populațiile balcanice, precum grecii și bulgarii.

Slavii de răsărit au preferat vizitele și petrecerile într-un spațiu privat, gesturile rituale fiind reduse la nivelul darului și consumului unor alimente pregătite de moașă.

Pe vremuri, în curtea „moașei”, femeile, îmbrăcate în costum de sărbătoare dansau Paidușca și Cadânească, fiind acompaniate de muzicanți. Am remarcat dispariția intrumentelor tradiționale spațiului balcanic și muzicii bulgărești, precum cimpoiul și cavalul bulgăresc și înlocuirea lor cu acordeonul și toba.

Jucarea băieracului poate constitui un rit legat de fecunditate, procreere sau poate avea valențe apotropaice”, afirmă cercetătorul Alexandru Chiselev. 

Vișina era denumită Pașa Câșla

Localitatea Vișina, numită și în prezent de unii bătrâni Pașa Câșla constituie unul dintre cele două sate cu comunități de bulgari din județul Tulcea.

”Istoria orală amintește că satul s-a fondat în jurul anului 1832, pe moșia pașei din Tulcea, fiind locuit inițial de turci și bulgari. Ulterior, aici s-au stabilit români oieri. De fapt, vechea denumire demonstrează profilul ocupațional al locuitorilor, câșlă având sensul de stână mare sau spațiu unde se cresc și se mulg vitele.

După anul 1862 turcii au plecat din sat, acesta fiind populat în continuare de români și bulgari. Satul era împărțit în trei mahalale: Comorofca, aflată pe mereaua Vișina, în estul așezării; Scherlălău, înspre baltă; la Baltă, spre lacul Golovița. Așezarea este de tip adunat, cu gospodării dispuse compact, cu discontinuități în proximitatea bălții.

Casele bulgărești erau acoperite cu olană, decorul acestora fiind evidențiat la nivelul ramelor decorate de la ferestre, al capitelurilor profilate și paziei simple sau duble de sub streașină.

Anexele gospodărești, precum grajdul și coșarul pentru vite, saiaua și saivanul pentru oi, hambarul, chilerul, șopronul pentru căruță reflectă caracterul agro-pastoral al localității.

Ocupațiile de bază ale locuitorilor sunt agricultura, îndeosebi grădinăritul, dar și creșterea animalelor sau pescuitul. Comunitatea bulgarilor s-a dizolvat practic după schimbul de populație cu aromânii, din anul 1940.

Totuși, sursele orale menționează că au rămas în continuare persoanele care au format familii mixte alături de români și au preluat elemente din identitarul românesc. „În sat au fost foarte mulți bulgari, dar care au plecat în 1940, în locul lor venind români din Cadrilater. O parte a bulgarilor s-a corcit și a rămas”, am mai aflat de la Alexandru Chiselev.

Obiceiurile bulgarilor încep să fie reactivate

Dacă o lungă perioadă în care identitarul bulgar nu a fost exprimat în mod public, în perioada post-revoluționară s-a produs o reactivare a etnicității.

”Astfel, în localitatea Vișina s-a constituit Ansamblul Sfitilina, din dorința de a transmite următoarei generații portul și tradițiile emblematice. Bianca Folescu, acum localnică în Vișina, deși nu este bulgăroaică a reînviat vechile tradiții din sat, din dorința păstrării acestora.

Această inițiativă trebuie corelată cu dezvoltarea turismului din localitate, în urma apariției unor agro-pensiuni.

De asemenea, apropierea față de comunitatea staroveră din Jurilovca, centrul de comună, cu elemente identitare clar exprimate, a făcut necesară revitalizarea sau reinventarea unor elemente care să le confere locuitorilor specificitate”, spune cercetătorul Alexandru Chiselev.

Babinden, acum o sărbătoare a tuturor femeilor căsătorite

Astăzi, sărbătoarea se adresează în principal femeilor căsătorite, cu sau fără copii, deși în trecut numai femeile care au născut aveau prijilegiul asocierii pentru a petrece cu această ocazie, a precizat Alexandru Chiselev.

babinden-ziua-babei-ziua-moaselor-tulceaFotografie realizata de Corina Davidov, AMDTDD Tulcea

”În plan secundar apar femeile în vârstă, bunici, mătuși, persoane care pot îngriji lăuza și copilul, însă ele au un status cvasi-pasiv, de actant care patronează manifestarea și nu mai beneficiază de anumite gesturi rituale adresate lor, precum sărutatul mâinii sau oferirea unor daruri.

S-a păstrat, de asemenea, ospățul comun, pentru că fiecare participantă la petrecere aduce plăcinte cu brânză sau dovleac, friptură, prăjituri de casă și câte o sticlă de vin. Femeile gustă unele din preparatele și din vinul celorlalte și le laudă priceperea, rostind urări de bun augur.

Pentru tinere, aceste laude constituie o garanție din partea castei femeilor, a faptului că sunt bune gospodine, calitățile de a face mâncare bună și de a îngriji copiii și soțul constituind atribute ale feminității lor. Astfel ele își autentifică permanent statutul de gospodină, mamă și nevastă”, am mai aflat de la cercetătorul Alexandru Chiselev.

0 Comentarii

Înaintează un Comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

FD
USR
PNL

Urmărește-ne

Te-ar mai putea tenta și…

Pin It on Pinterest