Orașul Babadag este situat între dealuri ce poartă nume turcești și are o istorie foarte veche și interesantă. Numele localității, în traducere ”Muntele Tatălui” este mai vechi decât Imperiul Otoman, astfel că s-au păstrat numeroase povești din acele vremuri. Când mergem spre Tulcea, de regulă trecem în grabă prin frumosul oraș Babadag, fără să știm că are atracții turistice și legende captivante.
Babadag, prima așezare a turcilor în Europa
Denumirea localității Babadag este legată de sosirea turcilor și a turkmenilor pre-otomani pe acest teritoriu, fiind astfel mai veche decât Imperiul Otoman.
”Putem spune că Babadag este, din această perspectivă, prima așezare a turcilor în Europa. Specialiștii vorbesc despre trecerea turcilor otomani în Rumelia, în Balcani, în sec. al XIV-lea, odată cu cucerirea peninsulei Gallipoli.
Totuși, turcii selciucizi s-au stabilit în Babadag încă din sec. al XIII-lea, în anul 1260. Este foarte important de precizat, faptul că s-au stabilit într-un mod pașnic, ei fiind așezați în această zonă de către împăratul bizantin”, a declarat pentru Discover Dobrogea, prof. univ. Metin Omer, doctor în istorie la Universitatea Hacettepe din Ankara și la Universitatea Ovidius Constanța.
Babadag, locul de legendă în care a trăit Sari Saltuk
Babadag este un cuvânt format din doi termeni turcești, ”baba”, care înseamnă tată și ”dag”, în traducere deal sau munte, asfel că i se mai spune și ”Muntele Tatălui”.
”Denumirea localității are legătură cu faptul că aceasta este împrejmuită de dealuri. ”Baba” are legătură cu un personaj, despre care legendele au îmbinat realitatea cu fantasticul.
Sari Saltuk Baba, a fost cel care i-a condus pe primii turci care s-au așezat în acest teritoriu. De fapt, denumirea orașului se referă la așezarea lui Sari Saltuk în Babadag.
Există și o legendă, pentru că în apropierea unuia dintre dealurile care înconjoară orașul Babadag, dealul sudic, există un mormânt al lui Koyun Baba. Acesta a devenit și un fel de loc de pelerinaj de-a lungul timpului și are o legătură cu Sari Saltuk, în sensul în care acesta ar fi contribuit, la un moment dat, la găsirea mormântului pierdut al lui Sari Saltuk”, am aflat de la prof. dr. Metin Omer.
Orașul Babadag, centru cultural în Imperiul Otoman
Babadag este un oraș care, în perioada Otomană a avut un loc foarte important. O bună perioadă de timp a fost un centru cultural în Imperiul Otoman, o zonă în care s-au așezat personalități din birocrația otomană, iar începând din sec. al XVII-lea a fost un punct strategic foarte important.
”Orașul Babadag a fost fondat de turcii selciucizi, fiind apoi revalorificat în perioada otomană. Dobrogea a fost cucerită de otomani începând cu 1417, dar dezvoltarea orașului și transformarea lui într-un centru cultural este legată de sultanul Baiazid al II-lea, care, în campania sa împotriva Moldovei, în urma căreia a cuceri Cetatea Chilia și Cetatea Albă, a poposit la Babadag.
Legenda spune că a avut un vis în care i s-a arătat Sari Saltuk și i-a spus că va câștiga această bătălie pentru care se pregătea, dar că apoi trebuie să îi reconstruiască mormântul.
Astfel, la întoarcerea victorioasă din campanie, Baiazid al II-lea a descoperit mormântul și a descoperit mausoleul lui Sari Saltuk, mausoleu care există și astăzi, undeva la câteva străzi distanță de moscheea Gazi Ali Pașa.
El a înființat și o fundație pioasă, căreia i-a adăugat câteva băi publice, hammam-uri, o medresă – o școală, contribuind astfel la dezvoltarea orașului.
Mai târziu, începând cu sec. al XVII-lea, când în urma schimbărilor geo-politice, Imperiul Otoman începe să piardă în fața Marilor Puteri și în mod special ca urmare a politicii Imperiului Rus de a coborî spre apele calde și de a ajunge la Istanbul, Babadagul devine un centru militar foarte important.
S-a instalat aici un comandant de oști, s-a construit o cetate în apropiere de oraș, lucru care a dus la decăderea orașului din punct de vedere cultural, dar din punct de vedere economic continuă să prospere, până în 1877-1878.
În urma Războiului Ruso-Otoman, Dobrogea a intrat între granițele românești și a devenit parte a statului român modern, astfel că a început un proces de emigrare a populației turce, care până atunci era majoritară în localitate”, spune prof. univ. Metin Omer.
În județul Tulcea trăia cea mai numeroasă comunitate de musulmani din Dobrogea
Dacă ne uităm astăzi pe harta Dobrogei, observăm că în județul Constanța sunt cele mai mari comunități de turci și tătari din regiune. Nu la fel au stat lucrurile, însă, în trecut, când în județul Tulcea se înregistra cea mai mare populație de musulmani.
”Zona de nord a Dobrogei a fost mult mai populată cu musulmani și aproape toate localitățile din județul Tulcea aveau o populație importantă de turci.
Acest lucru poate fi sesizat și din denumirile vechi ale localităților, doar că cei din nordul Dobrogei, din județul Tulcea, au fost și primii care au ales să părăsească regiunea.
Plecarea lor nu a fost întâmplătoare și are legătură cu trecutul acestor populații. Cei mai mulți erau tătari sosiți din Crimeea și veniseră în urma presiunilor la care erau supuși în Imperiul Rus.
În timpul Războiului Ruso-Otoman, armata rusă a trecut prin Dobrogea, iar ostașii s-au gândit că vor avea aceeași soartă pe care o avuseseră și în Crimeea, astfel că au ales să părăsească regiunea, în 1878”, a afirmat pentru Discover Dobrogea, prof. univ. Metin Omer.
Atracții turistice în orașul Babadag
Orașul Babadag are câteva atracții turistice interesante, care merită să fie vizitate. Chiar dacă vă grăbiți, incursiunea prin oraș nu durează mai mult de o oră, dar, dacă acum cunoașteți câteva povestiri despre localitate, atracțiile vor prezenta un interes mai mare. Este vorba despre Moscheea Gazi Ali Pașa, Muzeul de Artă Orientală și Mausoleul în care este înmormântat Gazi Ali Pașa, toate situate în apropiere una față de cealaltă.
Moscheea Gazi Ali Pașa, unul dintre cele mai vestite lăcașuri musulmane de cult din România
”Moscheea este importantă, în primul rând pentru că a fost fondată de Gazi Ali Pașa. Ea atrage privirile prin arhitectura sa deosebită. Moscheea Gazi Ali Pașa are un stil tipic otoman, fiind o clădire dreptunghiulară cu un minaret înalt de 21 de metri, construit din piatră și cărămidă.
Moscheea Gazi Ali Pașa este unul dintre cele mai vestite lăcașuri musulmane de cult din România.
Marele istoric Kemal Karpat, care era născut în apropiere de Babadag, povestește în memoriile sale că în cele două mari zile de sărbătoare ale musulmanilor, Kurban Bayram– sărbătoarea sacrificiului și Ramazan Bairam– sărbătoarea care încununează zilele de post, luna Ramadanului, musulmanii din satele din împrejurimi veneau la rugăciune la moscheea Gazi Ali Pașa.
Ei aveau un respect față de această moschee și mergeau în semn de omagiu pentru cel care a fondat-o și cei care au contribuit la întreținerea ei de-a lungul timpului”, a precizat pentru Discover Dobrogea, prof. univ. Metin Omer.
Muzeul de Artă Orientală din Babadag
Muzeul de Artă Orientală se află în spatele moscheei Gazi Ali Pașa și se afla în reabilitare în luna martie, când am ajuns acolo.
”Muzeul de Artă Orientală de la Babadag este important, pentru că se află în clădirea în care Gazi Ali Pașa a fondat în 1610 o medresă, un seminar musulman în care se pregăteau imamii și profesorii de limba turcă.
La muzeu sunt obiecte care țin de viața de zi cu zi a comunității turce, tot ceea ce înseamnă obiecte de uz casnic și religios.
Este un loc bun în care ne putem face o idee cu privire la ce însemna, pentru că astăzi tradițiile se pierd ușor, viața de zi cu zi a comunității turce din Babadag și chiar din toată Dobrogea”, a declarat prof. univ. Metin Omer.
Mausoleul Gazi Ali Pașa
Gazi Ali Pașa a fost înmormântat lângă moscheea pe care a fondat-o, iar mausoleul în care acesta își duce odihna veșnică poate fi văzut și astăzi.
”Acesta este situat între moschee și casa în care trăiește imamul comunității, iar clădirea de lângă moschee este cea în care a existat caravanseraiul, am aflat de la prof. univ. Metin Omer.
Mausoleul lui Sari Saltuk Baba
La câteva străzi de Moscheea Gazi Ali Pașa, turiștii pot vedea mausoleul lui Sari Saltuk Baba, care a trăit între anii 1199-1298. Sari Saltuk a fost trimis în Anatolia și apoi în Dobrogea, împreună cu 700 de ostași din Horasan, pentru răspândirea religiei islamice.
”Pe cale mistică îndeosebi și pe căile toleranței și evlaviei propagate de curentul mistic Bektași, Sari Saltuk i-a influențat pe nemusulmani și a contribuit în mare măsură la răspândirea religiei islamice în Balcani.
Atat in Dobrogra, cat si la nivel national, rezervatia cuprinde una dintre cele mai mari concentratii de specii amenintate cu disparitia cum sunt numeroare specii de orhidee.
Odata cu infiintarea rezervatiei s-a urmarit si conservarea anumitor asociatii forestiere unice in zona Dobrogei reprezentate in special de arbori de ce au peste 100 de ani.
Vegetatia ierboasa este reprezentata de pajistile de cimbrisor, pajistile de negara, sadina, paius stepic, precum si pajistile de pir crestat. Vegetatia lemnoasa este caracterizata de specii precum sleaul dobrogean de culme si sleaul cu stejar brumariu.
A câștigat afecțiunea nemusulmanilor, a întreținut dialoguri foarte frumoase cu aceștia și astfel, de secole, musulmanii și nemusulmanii au trăit în pace și liniște în Dobrogea” scrie pe plăcuța amplasată la intrarea în mausoleu.
Rezervația naturală Pădurea Babadag
O altă atracție, cunoscută de foarte multă lume, este pădurea Babadag. Rezervația naturală pădurea Babadag este frumoasă în orice anotimp. Aria protejată are o floră și o faună bogată și diversificată, păduri de foioase, arbori care depășesc vârsta de 100 de ani și specii de orhidee pe cale de dispariție. Vegetația ierboasă este reprezentată de pajiștile de cimbrișor, pir crestat și paius stepic.
În rezervație își au habitatul broasca țestoasă dobrogeană, șarpele balaur, vipera cu corn, dar și multe păsări care cuibăresc în zonă. Important este ca atunci când facem o drumeție prin rezervație să nu rupem florile și să păstrăm curățenia.
Eu as fi scris si de doi iepurasi un popas de renume national, unde opreste multa lume, de padurea Babadag unica in Dobrogea si altele, ca doar nu vorbim doar despre turci …in Babadag..
Un articol scris cu profesionalism ! Felicitari! Am trait de mult timp cu impresia ca Babadag inseamna „padure batrana” in limba turca – asa mi-a spus un baiat din Badadag cand eram copil; ne-am cunoscut intr-o tabara. Am aflat in plus din acest articol multe alte informatii uimitoare! Mai ales faptul ca turcii din localitate sunt antemergatori imperiului! Sunt curios, a fost vreo cetate turceasca in zona?
S-au omis cateva detalii:
– tuburile/apeductele de alimentare de apa facuta de ROMANI in antichitate si care si azi aduc apa de la izvor de pe deal catre CISMEA.
– dereaua sau paraul la care i-am uitat numele
– ghiol-ul de langa Babadag.
Nu sunt de acord cu afirmatia ca „”Sari Saltuk i-a influentat pe nemusulmani”” . Cum adica sa ii influenteze ? Aducea oare ceva bun cultura lor de cotropitori? Nicidecum. Turcii erau foarte duri si cruzi si doar cu sabia se impuneau cum de altfel a facut islam -ul lor peste tot.
Putea fi putin mai bogat articolul.
Exista si azi multe contraziceri asupra traducerii numelui . Autorul articolului traduce numele de Babadag in Muntele Tatalui ,eu l-asi traduce tatal Muntilor iar asta face referire la localitate care este considerata tatal muntilor . Unii il traduc Mandria Muntilor si nu cred ca e gresit deloc ,pentru ca orasul este Mandria Muntilor
Domnule „Tubar”,
Înțeleg foarte bine patriotismul domniei voastre, dar în cazul ăsta greșiți: turcii otomani au preluat de la bizantini știința realizării apeductelor, a băilor și în general a construcțiilor și s-au descurcat foarte bine. În epoca romană așezările din teritoriu erau de regulă amplasate în zone înalte, eventual în zona izvoarelor. Doar în evul mediu ele au migrat în văi, pe cursul unei ape. Bănuiesc că localitățile turcești din Dobrogea au avut toate cișmele publice bazate pe apeducte, care după 1878 au fost uneori creștinate prin îndepărtarea inscripțiilor și adăugarea unor cruci, altele fiind chiar abandonate din cauza necunoașterii modului de întreținere: Babadagul a avut în perioda maximă de înflorire, 17 geamii mai mari sau mai mici, deci ar fi trebuit să aibă cel puțin 17 cișmele. Eu nu știu decât trei, poate or fi mai multe, n-am putut să colind tot orașul, iar pe teritoriul lui nu știu să fi fost o așezare romană.
În ceea ce-l privește pe Sarî Saltuk, el conducea o parte a unei populații de turci selgiucizi, care a fost nevoită să emigreze (înainte cu circa un secol de cucerirea Constantinopolului), din cauza credinței religioase care „devia” de la linia dreaptă a Coranului. Au ajuns în Dobrogea, care în acea vreme era probabil destul de puțin populată, cu permisiunea împăratului de la Constantinopol. De aici, o parte au continuat căutarea unei patrii până au ajuns în sudul Basarabiei, unde au rămas. Doar ulterior cuceririi Constantinopolului, se pare că s-a acceptat statutul acestei religii dizidente (cred că acum e foarte răspândită în Albania). Saltuk are circa 8 de astfel de monumente, răspândite în mai multe țări și nu se știe unde este de fapt îngropat.
Sănatate!
Zona era ultracunoscuta de romani, intrucat in imprejurimi este si cetatea Heracleea langa Enisala. Turcafletii nu venisera ei si nu gasisera chiar pe nimeni…. ca asa ziceau si ungurii.
Cismeaua de langa Derea (aproape de centrul orasului, la piata) era deja construita de romani prin apeducte ce aducea apa proaspata din dealuri.
In articol era frumos sa fie prezentate si acele pietre antice de pe dealurile de la rasarit de Babadag, Eu am copilarit prin acel oras si le mai stiu de unele.
Ai dreptate, Imperiul Roman a lasat o mostenire istorica incredibila. Nu stim cu ce cost pentru localnici, (barbari sau cum vrei sa-i numesti) la momentul desfasurarii cuceririlor. Referitor la abordarea ta cu espresia „turcafleti” crezi tu ca jignești sau desconsideri pe cineva? Probabil ca o sa spui ca au venit si ne-au luat Dobrogea noastra, ca ne tragem din daci si romani. Dobrogea este a României de azi doar din cauza ca rusii au avut un alt interes, asta este realitatea, sa i intrebam pe cei din cele trei judete moldovenesti ce sentiment au avut cand s-a facut schimbul? Vezi ca pe aici au fost getii mentionati cu vreo 2-300 de ani inainte de dacii care erau in zona Olteniei (se presupune ca sunt acelasi neam, dar inca nu este sigur), au fost greci, romani, roxolani, slavi, avari, utriguri, bulgari, maghiari, pecenegi, uzi, cumani, tătari (din astia ma trag si eu dar ma consider român 100%, apartenenta la un popor este declarativ-subiectiv), turci, aromani si probabil ca mai sunt si alte populatii de care habar nu avem. Ai tu sentimentul ca esti pur, dac, get sau roman cu siguranta? De curiozitate, poate iti faci un test adn, cine stie, poate esti cu origini maghiare sau cumane. Ce te faci? Cred ca in secolul 21 e mai potrivit sa te consideri om, suntem toti foarte amestecati, nationalismul declarat este egal cu zero in contextul economic prezent. As vedea un pas inainte ca abordarea istorica sa depaseasca filmele naționaliste ale lui Sergiu Nicolaescu, cartile de istorie din comunism scrise in scop nationalist de niste „istorici” penibili. Istoria este o stiinta care trebuie studiata echidistant, obiectiv, observand realizari si eșecuri. Ideea istoriei nu este de a ne bate in piept cu cine am fost noi, cat de buni si drepti si ce rai au fost ceilalti. Sa iti dau si un exemplu de abordare? Sarmisegetuza Regia vs Castelul Corvinilor. Ce preferi privind inapoi? Abordarea romana sau cea „românului” Iancu de Hunedoara, perioada medievala, sper sa remarci distanta de vreo 1300 de ani intre cele doua edificii, poate iti aduci aminte de curentul medieval care se refera la modalități de tortura cat mai ingenioase, ridicate la rang de arta, empatia fata de suferinta individului fiind spre zero. Apropos, e o fantana pe acolo facuta de niste turci. Nu vreau sa intru in polemica, pur si simplu nu inteleg abordarea nationalista, cum toti sunt rai iar noi suntem senzational de buni. Cu scuzele de rigoare pentru cel care a scris articolul, articol de altfel interesant, foarte obiectiv punctat, am mai descoperit cu ocazia asta niste lucruri. Iti doresc in continuare sa ai mintea deschisa, fara niciun fel de malitiozitate.
Loc plin de istorie și multiculturalitate. Babadag, orășelul meu…
Raul ce trece prin Babadag se numește Tabana.
Mulțumesc pentru informație!