Construite cu trudă dar și cu mult suflet, casele tradiționale dobrogene îi atrag ca un magnet pe turiști. Să fim sinceri acum, indiferent că vorbim de vizitatorii români sau străini, toți merg în Dobrogea pentru a descoperi farmecul zonei, gastronomia, istoria, dar și arhitectura simplă și casele care își păstrează aspectul natural. Știți voi, locuințele acelea vopsite cu albastru, cu acoperiș din stuf sau paiantă, ai căror pereți din chirpici au fost îndelung mângâiați, pentru a fi cât mai frumos îndreptați. Din păcate, astfel de case vechi și extrem de frumoase au devenit rarități, tocmai de aceea ele sunt căutate de către turiști.

Arhitectura caselor tradiționale din Dobrogea

Despre elemente prin care se disting casele tradiționale din Dobrogea, de locuințele din alte regiuni ale țării, am discutat cu arhitectul Alexandru Bălan, președintele Ordinului Arhitecților din România filiala Dobrogea. De la el am aflat că arhitectura caselor dobrogene este variată, la fel ca populația acestei frumoase regiuni.

Casa traditionala dobrogeana”După revenirea la țară, în Dobrogea au ajuns foarte mulți români din diferite regiuni, inclusiv păstorii cu turmele de oi, care se deplasau cu mioarele în această zonă. Ei au rămas aici, au fost împroprietăriți cu pământ și au adus cu ei imagini ale arhitecturii din locurile în care s-au născut și au trăit. Există însă și o arhitectură tradițională dobrogeană. Aceasta se caracterizează printr-o casă cu o prispă, în general cu orientarea cea mai bună, spre sud sau spre est și cu un acoperiș foarte plat, din olană. Această imagine este variată în arealul arhitectural al Dobrogei. Întâlnim, de asemenea și construcții specifice zonei de nord, a deltei, în care predomină acoperișul cu stuf și culorile vii ale rușilor lipoveni care au făcut acele locuințe”, a precizat pentru Discover Dobrogea arhitectul Alexandru Bălan.

Arhitectura tradițională dobrogeană este considerată învechită

În trecut, la construirea caselor, dobrogenii foloseau paianta, chirpiciul, materiale pe care le aveau la îndemână. Astăzi însă, acestora le-au luat locul BCA-ul și cărămida de toate felurile, iar materialele tradiționale nu se mai utilizează.

Arhitectura traditionala dobrogeana”Este normal, pentru că acel chirpici are o durabilitate minimă. Astăzi, casele se fac mari și cu multe camere, în ideea că vor rămâne copiii în ele. Aceștia însă, de cele mai multe ori, nu se mai întorc în comunitățile rurale. Noi nu avem un cult al proporțiilor arhitecturale dobrogene. Sigur, poate pe vremuri, casele erau restrânse, foarte minimaliste, iar azi cerințele au crescut mult. Totuși, chiar și în aceste condiții se pot proiecta locuințe în acel spirit.

Ordinul Arhitecților a lansat din fondurile proprii obținute din timbrul de arhitectură, niște albume cu cele 3 zone ale Dobrogei, cea de nord, de mijloc și cea de sud. În cadrul acestora, OAR dă exemple de genul ”Așa NU” și ”Așa DA”, despre cum trebuie să fie o arhitectură cât mai aproape de cea tradițională dobrogeană”, a precizat arhitectul Alexandru Bălan.

Reperele arhitecturii moderne dobrogene

Gospodarie Slava CerchezaÎncă din secolul trecut, constructorii au renunțat la tradiția locală a arhitecturii dobrogene. Odată cu apariția unor noi materiale s-a modificat și planimetria funcțională a locuințelor, spune arhitectul Alexandru Bălan. El a dat exemplul tablei Lindab, care este folosită intensiv în Dobrogea, astfel că au apărut o mulțime de anomalii, care nu se potrivesc absolut deloc cu arhitectura locală. ”Toată lumea a construit case din ce în ce mai mari și cu mai multe etaje, adevărate mini-palate. Sigur, cu o arhitectură care poate fi criticată, pentru că, de cele mai multe ori, nu e de bună calitate. Se pot face și case cu parter și un etaj, dar nu cu acoperișuri care sunt ca la munte, pentru că noi nu avem aici o iarnă grea, cu multă zăpadă, astfel încât să fie nevoie ca apa să se scurgă foarte repede. Avem niște case cu un acoperiș foarte plat, cu o înclinație între 10 și 15 grade, cu olană, care rezistă și la vânt și la soare. Cât privește arhitectura exterioară, anveloparea clădirii, trebuie să ne reîntoarcem la studiul arhitecturii tradiționale românești” a mai spus arhitectul Alexandru Bălan.

Arhitectura dobrogeană, reînviată de Ordinul Arhitecților

Multe dintre pensiunile ridicate în Delta Dunării în ultimii ani cu fonduri europene au revenit la arhitectura tradițională. Și aceasta, deoarece Ordinul Arhitecților le-a impus încadrarea arhitecturală în respectivele zone rurale, pentru ca investitorii să obțină avizele necesare.

Arhitectura traditionala dobrogeana”De aceea, toate pensiunile, multe dintre ele cu un bun simț și cu o arhitectură extraordinară, sunt făcute în mod tradițional și le vedeți aproape la tot pasul. Sigur, mai sunt și excepții, bineînțeles. Predomină materialele tradiționale, cum ar fi stuful, piatra naturală și lemnul. Dacă înainte oricine își făcea acoperișul din stuf, acum trebuie să ai suficienți bani pentru a apela la această variantă, deloc ieftină. Există o mulțime de tehnici care stau la baza acestui meșteșug, iar noi nu prea mai avem meseriași locali cum erau înainte”, am aflat de la arhitectul Alexandru Bălan.

Nu mai avem pietrari, nu mai sunt oameni care fac olană

Casa veche JurilovcaOdată cu timpul și cu modificarea arhitecturii caselor din Dobrogea au dispărut și anumite meserii. Există însă și câțiva proprietari de case entuziaști care vor să păstreze patrimoniul cultural. Un exemplu în acest sens, este fotograful constănțean Marian Sterea, care și-a propus să aibă o casă 100% dobrogeană. El și-a suflecat mânecile și a construit, împreună cu soția sa Dana, un gard tradițional dobrogean. Despre inițiativa lor lăudabilă, am scris un articol pe care îl puteți găsi aici. Nu este ușor însă să respecți arhitectura tradițională, în condițiile în care multe meserii au dispărut, dar Marian Sterea ne-a demonstrat că nu este nici imposibil.

”Îmi aduc aminte că exista o mică fabrică de olană la Oltina. Acum, nici meșteri care prelucrează piatra nu mai sunt. Înainte erau specialiști în acest domeniu, cei din Slava Rusă sau Slava Cercheză. Ei făceau gardurile tradiționale din piatră, așezată, scoasă în calcar dobrogean. Culorile erau variate, dar în general predomina cremul, mai deschis sau mai închis, cu anumite nuanțe de verde. Din păcate, nu mai avem acești meseriași. Iar oamenii de astăzi își fac o casele cât mai făloase, ca să se laude în fața comunității în care trăiesc. Folosesc materiale foarte scumpe, inox sau tabla aceea Lindab, pe care eu aș interzice-o în Dobrogea. Sunt foarte multe lucruri care s-au pierdut în ceea ce privește arhitectura rurală”, a precizat cu regret arhitectul Alexandru Bălan.

Casa Filip din Sarichioi, premiată pentru modul în care a fost restaurată

Casa Filip SarichioiPuține case dobrogene și-au păstrat identitatea și tocmai acest lucru este extrem de apreciat de către turiști. Casa Filip din Sarichioi, construită în 1870, este una dintre ele. Ne-am cazat în această toamnă acolo și am admirat detaliile arhitecturii dobrogene, care au fost păstrate și restaurate cu multă migală, din respect pentru valorile tradiționale. Pereții din chirpici dați cu var natural, tâmplăria albastră de la geamuri și uși, cu ornamente arhitecturale perforate sau florărie cum îi spun localnicii, cerdacul generos și acoperișul din stuf, toate te fac să îți întorci privirile după această casă.

Casa Filip SaricihioiLa scurt timp după vizita noastă la Casa Filip din Sarichioi am aflat că a fost premiată de Ordinul Arhitecților din România filiala Dobrogea. Casa Filip a primit, pe 19 noiembrie 2019, trofeul pentru secțiunea dedicată restaurării și reabilitării și un premiu special al președintelui OAR Dobrogea, la Anuala de Arhitectură din acest an. Astfel, a fost răsplătit efortul celor doi tineri, Alex și Alina Filip, care au avut curajul să investească într-o locuință de aproape 150 de ani pentru a duce mai departe tradiția caselor lipovenești.

Casa Filip SaricihioiEste foarte interesant faptul că atât localnicii, cât și investitorii au început să conștientizeze faptul că aceste case de patrimoniu reprezintă o atracție turistică. Vizitatorii sunt atrași de o excursie în Dobrogea, atât pentru tradițiile și gastronomia din regiune, cât și pentru arhitectura rurală, monumentele istorice, cetățile și peisajele care îți taie respirația. Oamenii locului au înțeles că le pot oferi turiștilor numeroase activități în zonă, de la împletitul papurei până la pescuit sau gătit în aer liber, tocmai pentru că astfel de lucruri sunt inedite pentru cei care ajung în regiune.

Share

One Comment

  • You really make it appear really easy with your presentation however I in finding this matter to be actually something that I think I might by no means understand.
    It kind of feels too complicated and extremely wide for me.
    I am taking a look forward for your subsequent submit, I’ll try to get the hold of it!

Leave a Reply