Arhitectura caselor tradiționale din Dobrogea reprezintă o atracție pentru turiști. Să fim sinceri acum, indiferent că vorbim de vizitatorii români sau străini, toți merg în Dobrogea pentru a descoperi farmecul zonei, gastronomia, istoria, dar și arhitectura simplă și casele care își păstrează aspectul natural. Știți voi, locuințele acelea vopsite cu albastru, cu acoperiș din stuf sau paiantă, ai căror pereți din chirpici au fost îndelung mângâiați, pentru a fi cât mai frumos îndreptați. Din păcate, astfel de case vechi și extrem de frumoase au devenit rarități, tocmai de aceea ele sunt căutate de către turiști.
Arhitectura caselor tradiționale din Dobrogea
Despre elemente prin care se disting casele tradiționale din Dobrogea, de locuințele din alte regiuni ale țării, am discutat cu arhitectul Alexandru Bălan, președintele Ordinului Arhitecților din România filiala Dobrogea. De la el am aflat că arhitectura caselor dobrogene este variată, la fel ca populația acestei frumoase regiuni.

Arhitectura caselor tradiționale din Dobrogea este considerată învechită
În trecut, la construirea caselor, dobrogenii foloseau paianta, chirpiciul, materiale pe care le aveau la îndemână. Astăzi însă, acestora le-au luat locul BCA-ul și cărămida de toate felurile, iar materialele tradiționale nu se mai utilizează.

Ordinul Arhitecților a lansat din fondurile proprii obținute din timbrul de arhitectură, niște albume cu cele 3 zone ale Dobrogei, cea de nord, de mijloc și cea de sud. În cadrul acestora, OAR dă exemple de genul ”Așa NU” și ”Așa DA”, despre cum trebuie să fie o arhitectură cât mai aproape de cea tradițională dobrogeană”, a precizat arhitectul Alexandru Bălan.
Reperele arhitecturii moderne dobrogene
Încă din secolul trecut, constructorii au renunțat la tradiția locală a arhitecturii dobrogene. Odată cu apariția unor noi materiale s-a modificat și planimetria funcțională a locuințelor, spune arhitectul Alexandru Bălan. El a dat exemplul tablei Lindab, care este folosită intensiv în Dobrogea, astfel că au apărut o mulțime de anomalii, care nu se potrivesc absolut deloc cu arhitectura locală.

Arhitectura dobrogeană, reînviată de Ordinul Arhitecților
Multe dintre pensiunile ridicate în Delta Dunării în ultimii ani cu fonduri europene au revenit la arhitectura tradițională. Și aceasta, deoarece Ordinul Arhitecților le-a impus încadrarea arhitecturală în respectivele zone rurale, pentru ca investitorii să obțină avizele necesare.

Nu mai avem pietrari, nu mai sunt oameni care fac olană
Odată cu timpul, arhitectura caselor tradiționale din Dobrogea s-a schimbat, astfel că au dispărut și anumite meserii. Există însă și câțiva proprietari de case entuziaști care vor să păstreze patrimoniul cultural. Un exemplu în acest sens, este fotograful constănțean Marian Sterea, care și-a propus să aibă o casă 100% dobrogeană. El și-a suflecat mânecile și a construit, împreună cu soția sa Dana, un gard tradițional dobrogean.

”Îmi aduc aminte că exista o mică fabrică de olană la Oltina. Acum, nici meșteri care prelucrează piatra nu mai sunt. Înainte erau specialiști în acest domeniu, cei din Slava Rusă sau Slava Cercheză. Ei făceau gardurile tradiționale din piatră, așezată, scoasă în calcar dobrogean. Culorile erau variate, dar în general predomina cremul, mai deschis sau mai închis, cu anumite nuanțe de verde. Din păcate, nu mai avem acești meseriași. Iar oamenii de astăzi își fac o casele cât mai făloase, ca să se laude în fața comunității în care trăiesc. Folosesc materiale foarte scumpe, inox sau tabla aceea Lindab, pe care eu aș interzice-o în Dobrogea. Sunt foarte multe lucruri care s-au pierdut în ceea ce privește arhitectura rurală”, a precizat cu regret arhitectul Alexandru Bălan.
Casa Filip din Sarichioi, premiată pentru modul în care a fost restaurată
Arhitectura caselor tradiționale din Dobrogea nu și-a păstrat identitatea, deși, tocmai acest lucru este extrem de apreciat de către turiști. Casa Filip din Sarichioi, construită în 1870, este una dintre ele. Ne-am cazat în această toamnă acolo și am admirat detaliile arhitecturii dobrogene, care au fost păstrate și restaurate cu multă migală, din respect pentru valorile tradiționale. Pereții din chirpici dați cu var natural, tâmplăria albastră de la geamuri și uși, cu ornamente arhitecturale perforate sau florărie cum îi spun localnicii, cerdacul generos și acoperișul din stuf, toate te fac să îți întorci privirile după această casă.








You really make it appear really easy with your presentation however I in finding this matter to be actually something that I think I might by no means understand.
It kind of feels too complicated and extremely wide for me.
I am taking a look forward for your subsequent submit, I’ll try to get the hold of it!