fbpx

Arheologia subacvatică este un domeniu extraordinar, iar cercetătorii constănțeni au descoperit numeroase artefacte în timpul scufundărilor în Marea Neagră. Din păcate, ei nu își mai pot practica meseria, chiar dacă au făcut cursuri și au atestat în acest sens, deoarece reprezentanții Centrului de Scafandri consideră că ar trebui să facă o pregătire în cadrul unității militare. România devine astfel, singura țară lume care condiționează activitatea arheologilor subacvatici de efectuarea unor cursuri într-un centru militar.

Arheologia subacvatică, un domeniu nou, căruia i se pune piedici

Profesionalismul și pregătirea arheologilor subacvatici de la Muzeul de Istorie Națională și Arheologie din Constanța au fost puse la îndoială în ultima vreme, deși, activitatea lor de pionierat a scos la iveală multe vestigii și artefacte antice din Marea Neagră.

Ca urmare a materialelor ce vizează discreditarea arheologilor subacvatici, reprezentanții Muzeului de Istorie își exprimă susținerea și încrederea în profesionalismul acestora. Ei spun că cercetătorii din cadrul instituției de cultură sunt atestați în domeniul arheologiei subacvatice de către Centrul Internațional de Arheologie Subacvatică Zadar, abilitat de către UNESCO să formeze specialiști.

arheologia-subacvatica-cercetatori-constanta-muzeul-de-istorie-nationala-si-arheologie”Biroul de Arheologie Subacvatică funcționează din anul 2016 în cadrul Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța, iar problemele au apărut cam de la sfârșitul anului 2019.

Noi am încercat să explicăm, să rezolvăm această situație, dar la un moment dat am și renunțat, pentru că ni s-a pus în vedere că nu mai putem face lucrări de scufundări și am încercat să ne facem meseria așa cum putem.

Ministerul Culturii ne susține, dar reprezentanții Centrului de Scafandri Constanța consideră că ar trebui să facem o pregătire în cadrul unității militare respective. Noi sau alți colegi mai tineri, pentru că, spun ei, noi avem o vârstă mai înaintată și nu mai putem să practicăm această meserie de arheologi subacvatici”, a declarat pentru Discover Dobrogea arheologul Cătălin Dobrinescu.

Arheologia subacvatică trebuie reglementată, pentru a nu intra în derivă

Deși se face arheologie de peste 140 de ani în Dobrogea și avem multe informații despre artefactele de pe uscat, știm prea puține lucruri despre vestigiile din mare. Acest lucru l-a determinat pe arheologul Cătălin Dobrinescu să se specializeze în domeniul arheologiei subacvatice.

Arheologia-subacvatica in Marea Neagra”În cadrul Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța avem specialiști care lucrează în domeniul arheologiei subacvatice. Suntem pregătiți în străinătate, pentru că România nu are o instituție academică în care să poată fi antrenați astfel de specialiști.

Ministerul Culturii, prin Centrul UNESCO a decis să ne trimită la Institutul de Arheologie din Croația, abilitat de către UNESCO să formeze specialiști. Astfel, am lucrat pe șantiere arheologice subacvatice, alături de specialiști din diverse zone ale lumii, persoane recunoscute în domeniu de lumea științifică, am susținut niște examene și cu atestatul obținut și recunoscut de statul român, de Ministerul Culturii, practicăm arheologia subacvatică.

Cei mai mulți dintre noi provenim din arheologia de uscat, adică, înainte să devenim arheologi subacvatici am fost ani buni, arheologi de uscat.

De altfel, o regulă a celor de la Centrul UNESCO este ca toți cei care se prezintă la cursurile de arheologie subacvatică să facă parte din Registrul Arheologilor din România, să fie angajați ai unei instituții abilitate care desfășoară lucrări arheologice, recunoscută în statul respectiv și să fie scafandri recreaționali cu atestat internațional. Abia apoi, după ce aceste condiții sunt îndeplinite, candidații se pot să se înscrie la curs și pot să fie admiși sau nu”, afirmă arheologul Cătălin Dobrinescu.

Acreditările și atestatele arheologilor subacvatici sunt recunoscute în peste 170 de țări, mai puțin în România

Este foarte ciudat faptul că acreditările și atestatele arheologilor subacvatici din Constanța sunt recunoscute în peste 170 de țări, dar, în România, ei nu-și pot practica meseria pentru care s-au pregătit.

Nici măcar politicienii nu înțeleg care este problema, dar, se pare că nici nu încearcă să afle cum o pot soluționa, pentru că situația privind arheologia subacvatică trenează din 2019. Am discutat cu vicepreședintele Consiliului Județean Constanța, Petre Enciu, care a afirmat că există o problemă la Muzeul de Istorie, pentru că arheologii subacvatici nu sunt atestați. Totuși, nu a stat nimeni de vorbă cu acești cercetători, specialiști care au înființat pentru prima dată în România un Birou de Arheologie Subacvatică.

Arheologie-subacvatica in Marea Neagra”Acreditările și atestatele noastre sunt recunoscute în peste 170 de țări. Practic, putem să lucrăm oriunde în cadrul Uniunii Europene și nu numai, în baza cardurilor de scufundare recreațională și a atestatelor de arheolog.

Probleme întâmpinăm doar la noi în țară, pentru că tot o instituție a statului român nu ne recunoaște atestatele. Am lucrat în străinătate, pe șantiere arheologice din Europa, am participat la proiecte importante ale Uniunii Europene și nu am avut nicio problemă privind nerecunoașterea autorizației.

Eu fac parte dintr-o Organizație a Arheologilor Subacvatici Europeni și toți au fost uimiți să afle ce se întâmplă în România.

Și aceasta, cu atât mai mult, cu cât statul român a acceptat Convenția UNESCO din 2001 de la Paris, privind Patrimoniul Submers Subacvatic. Parlamentul României a adoptat Convenția în 2006 și ea este baza, fundamentul pe care se pot construi legislația și procedurile pentru arheologia subacvatică”, spune cu multă dezamăgire arheologul Cătălin Dobrinescu, despre a cărui activitate am scris mai multe informații, în acest articol.

Interese sau dezinteres față de arheologia subacvatică? 

Nu ar fi prima dată când România este mai catolică decât Vaticanul, iar în situația arheologilor subacvatici au apărut foarte multe ipoteze. De la interese ascunse ale anumitor instituții, până la incompetență sau dezinteresul politicienilor, toate par credibile, tocmai pentru că nimeni nu dorește să se implice să rezolve o problemă simplă, care în toate statele europene este reglementată.

”Nu prea a venit lumea să vorbească cu noi  și să se intereseze de acreditările pe care le avem pentru a practica arheologia subacvatică. Într-adevăr, legislația nu este foarte clară, dar nu e problema noastră.

Noi primim niște ordine și autorizații de la Ministerul Culturii, în baza cărora trebuie să efectuăm niște cercetări arheologice, pe uscat sau sub apă. Singura entitate care ne autorizează și de care ținem cont, este Ministerul Culturii.

Noi trebuie să facem aceste lucrări conform standardelor și procedurilor adoptate de către minister și prin legislația aflată în vigoare în România.

Problema este că au apărut discuții în ultimii doi ani cu Centrul de Scafandri din Constanța, care consideră că trebuie să avem și o atestare de la respectiva unitate militară.

Dar, aceasta nu este problema noastră. E o chestiune care trebuie rezolvată între cele două ministere, al Culturii și al Apărării Naționale și ar fi bine ca această situație, pentru interesul național al patrimoniului și al arheologiei să fie soluționată, dar noi nu putem să facem ceva în această privință.

Este, mai degrabă, o problemă interministerială care trebuie rezolvată, pentru că altfel se creează confuzie în toată această situație privind arheologia subacvatică, respectiv dacă trebuie sau nu să fim atestați și de către Ministerul Apărării”, a precizat arheologul Cătălin Dobrinescu.

Cătălin Dobrinescu: ”Simțim presiuni din anumite părți în ceea ce privește munca noastră”

”Au apărut mai multe materiale în ultima vreme, care pun la îndoială rigoarea științifică și profesionalismul specialiștilor Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța, cu privire la raportul de diagnostic arheologic din zona Cazinoului din Constanța, realizat în cadrul proiectului național Protecția și reabilitarea litoralului românesc al Mării Negre, în zona Tomis-Cazio Constanța”, au precizat reprezentanții muzeului.

Arheologie-in-Marea-Neagra”Simțim presiuni din anumite părți în ceea ce privește munca noastră. Sunt oameni care consideră că au o pregătire mai bună decât a noastră sau care au impresia că dacă practică diving-ul sau dacă descoperă ceva, automat devin și arheologi.

Eu am propus Ministerului Culturii, ca, împreună cu colegii de la București, care au aceeași pregătire ca noi, să formăm un Centru Național de Arheologie Subacvatică, în subordinea ministerului, pentru că astfel am fi protejați și de anumite presiuni.

Până una, alta, specialiștii din cadrul Muzeului de Istorie sunt cei acreditați de către Ministerul Culturii să facă astfel de lucrări de arheologie subacvatică. Și aceasta, deoarece arheologia se face de către arheologi și este o știință care necesită foarte mult timp, pregătire, lucrări în numeroase șantiere arheologice, la care participăm lună de lună și an de an.

Sunt sigur că există o confuzie sau o neînțelegere, dar lucrurile vor fi lămurite. Noi am aplicat metodele de cercetare în conformitate cu legislația și, până acum, rezoluțiile noastre, date de specialiștii Ministerului Culturii au fost pozitive, nu există umbră de îndoială asupra cercetărilor științifice și nici asupra moralității noastre, pentru că s-a pus și problema moralității în articolele apărute în presă”, afirmă arheologul Cătălin Dobrinescu.

România, țara în care toți se pricep la fotbal și la arheologie

”Referitor la anumite date care au apărut în presă, potrivit cărora nu facem cum trebuie lucrările de la Cazinoul din Constanța sau cele privind lărgirea plajelor din Mamaia, vă pot spune că noi, doar în baza autorizației emise de Ministerul Culturii ne deplasăm și facem un diagnostic arheologic non-intrusiv. Noi nu putem să facem lucrări decât în baza legii și a unor reguli impuse de către cel care apără patrimoniul submers, respectiv Ministerul Culturii.

În baza acestor diagnostice arheologice se fac niște propuneri. S-a vehiculat că noi dăm niște certificate de descărcare, de deplasare și așa mai departe.

Raportul acesta trece printr-un filtru, tocmai de aceea,  Ministerul Culturii are la dispoziție câteva comisii importante. Una dintre ele este Comisia Națională de Arheologie, care are 21 de arheologi cu experiență în domeniu și care analizează astfel de rapoarte, indiferent că ele sunt realizate pentru lucrări pe uscate sau submerse.

De-abia în urma unei analize minuțioase a Comisiei Naționale de Arheologie se acceptă sau nu raportul. De asemenea, comisia poate propune modificări, iar dacă există neclarități, are dreptul să le ceară arheologilor care întreprind cercetările și diagnosticele să aprofundeze tema.

Apoi, există Comisia Monumentelor Istorice, o altă structură importantă a Ministerului Culturii. Sunt filtre care verifică rapoartele. Noi putem să scriem orice în rapoartele noastre, însă nu ar trece, pentru că sunt specialiști care le verifică. Sistemul este creat tocmai pentru a putea să oprească un presupus abuz sau o neregulă din partea arheologilor.

Noi avem diagnosticele acestea arheologice, valori de teren non-intrusive, care se fac pe nisip, în baza unor scanări care cuprind întreaga suprafață. Facem, de asemenea, scufundări.

În cazul în care apar anomalii, trebuie să filmăm și să fotografiem. Apoi, analizăm toate aceste date și întocmim un raport care este înaintat ministerului și trece prin niște comisii.

La sfârșit, după ce trec prin ochii a zeci de specialiști se dau niște decizii. Nu se poate spune că se încearcă să se ascundă ceva, din contră, noi asta ne dorim, să găsim ceva, pentru că aceasta este meseria noastră.

În urma unor astfel de diagnostice avem descoperiri remarcabile pe platforma continentală a Mării Negre, care, la un moment dat vor fi publicate”, afirmă Cătălin Dobrinescu.

În privința lucrărilor de la Cazinoul din Constanța, ce prevede acel raport, care este obligația arheologilor?

”Există un studiu de 40 de pagini, un raport la care au participat mai mulți colegi de la Muzeul din Constanța, unii arheologi, alții specializați în perioada modernă-contemporană. În acel raport se spune clar că zona este de maxim interes științific din punct de vedere arheologic și istoric.

În condițiile acestea, noi am propus supravegherea arheologică, iar Comisia Națională, care cunoaște foarte bine Zona Peninsulară și știe că acolo sunt și pot apărea lucruri foarte importante a considerat că este cea mai bună soluție.

Înainte să se apuce constructorul să scoată vreo piatră de acolo sau să demareze lucrările, trebuie să existe un contract de supraveghere arheologică, cu o instituție abilitată, nu știm dacă instituția noastră sau alta. Dar, condiționează prezența constructorului de cea a arheologului la fața locului, încă de la început, pentru că în zonă sunt artefacte.

Acolo se vor ridica o parte din pietrele care au fost folosite la construcția digului vechi, pe partea dinspre mare de pe faleza de la Cazinoul Constanța. Pietrele acelea, probabil că au fost luate acum 100 de ani și din Tomis, poate au inscripții pe ele, poate găsim sub ele artefacte, de aceea s-a procedat la obligativitatea supravegherii, pentru că, dacă apar lucruri interesante, supravegherea se poate transforma în cercetare arheologică.

Aceasta presupune o altă procedură, care blochează constructorul, prin lege, să stopeze lucrările pe un anumit perimetru. Lucrurile sunt foarte clare din punctul nostru de vedere, al Ministerului Culturii și al Comisiei Naționale de Arheologie, care au dat o rezoluție în acest sens.

Lucrările nu au început, dar, când vor demara, vor avea arheologii la fața locului. Iar în momentul în care apar elemente, iar zona nu va fi afectată, conform Convenției UNESCO se va da o arie de protecție și vestigiile vor fi în continuare vizitate de cluburile de dive, iar turiștii vor putea să le vadă.  Ideea este să nu le scoatem din apă, pentru că este mult mai bine să le păstrăm în mediul lor”, a mai spus Cătălin Dobrinescu.

Arheologia este o știință, însă se creează o confuzie între partea de cercetare, cea de recreațional și partea militară

Trebuie să ținem cont de faptul că arheologia este o știință, iar în activitatea arheologilor se află ani de muncă, de bibliotecă, de șantiere.

”Noi avem ani întregi adunați pe șantierele arheologice, bătuți de vânt, pe apă, sub apă, pe uscat, iarnă, vară, pentru că arheologia este o știință cumulativă.

Nu poate un scafandru să se ocupe de arheologie. Scafandrii, centrele de dive, chiar și scafandrii militari, toți putem lucra împreună, să dezvoltăm proiecte culturale împreună. Noi suntem deschiși către ceilalți care fac scufundări, recreaționale sau militare și să dezvoltăm ceva pentru orașul nostru. Nu suntem împotriva acestor centre, dar este ca și cum noi, niște civili, niște cercetători, ne ducem către Centrul de Scafandri și le spunem cum să facă treaba lor militară.

Se creează o confuzie între partea de cercetare, cea de recreațional și partea militară. Aici, lucrurile trebuie reglementate de către ministere, pentru lucrurile acestea nu fac bine nimănui. Începem să ne contestăm între noi, în condițiile în care lumea științifică este deschisă pentru conlucrare cu celelalte entități.

De aici apar reclamații, suspiciuni, oameni care consideră că ei sunt cei mai buni în domeniul acesta.

Este ca și cum un pacient ar trebui să aleagă dacă preferă să îl opereze brancardierul sau un medic specialist, pentru că așa se pune problema în privința arheologiei subacvatice.

Trebuie să lăsăm arheologia arheologilor, pentru că, dacă amestecăm meseriile și fiecare contestă calificarea celuilalt, acest lucru nu duce la nimic bun”, a declarat pentru Discover Dobrogea, arheologul subacvatic Cătălin Dobrinescu.

În condițiile în care aceste nereguli și conflicte afectează deja activitatea arheologilor subacvatici din Constanța, sperăm că autoritățile abilitate vor lua rapid o decizie și vor reglementa situația, așa cum este legiferată în toate statele europene, fără să existe presiuni asupra cercetătorilor, a căror muncă este recunoscută.

1K+Shares

Leave a Reply