Ziua Mucenicilor, sărbătorită în fiecare an pe 9 martie, este și ziua tuturor celor are nu poartă nume de sfânt, iar în lumea satului debuta un nou an agrar. Primăvara vine la pachet cu multe tradiții și obiceiuri în Dobrogea, însă unele dintre ele au fost uitate, chiar și în mediul rural. După zilele babelor urmează zilele moșilor, pentru că intrăm în altă perioadă. Dacă babele reprezintă zilele capricioase, care fac legătura anotimpului rece cu cel cald, moșii simbolizează zilele călduroase care vor veni, pentru că, vremea începe să se încălzească.

9 martie, Ziua Mucenicilor

Mulți dintre noi așteaptă cu nerăbdare ziua de 9 martie sau Ziua Mucenicilor, pentru a gusta delicioasele preparate denumite mucenici. Ei ne amintesc de bunicile care pregăteau cu multă migală opturile dulci și gustoase.

”Pe data de 9 martie avem o sărbătoare foarte importantă, mai ales la sate. Este ziua mucenicilor, o sărbătoare în care, în calendarul ortodox sunt sărbătoriți cei 40 de mucenici din Sevastia, care, se știe că au fost soldați martirizați în Armenia, în sec. IV, pentru că nu doreau să renunțe la creștinism”, a declarat pentru Discover Dobrogea, muzeograful Cerasela Dobrinescu de la Muzeul de Artă Populară Constanța.

De Ziua Mucenicilor, în Dobrogea se pregătesc două feluri de mucenici

În această perioadă, în multe sate din Dobrogea, dar și în alte zone ale țării, femeile fac copturi, așa numiții mucenici sau sfinți, în formă de 8, care este considerată cifra infinitului, cifra echilibrului cosmic.

”În Dobrogea, mucenicii sunt de două feluri, cei fierți în zeamă de nucă, cu miere și scorțișoară și cei copți în cuptor și unși cu miere. Mucenicii copți se fac în special în Moldova, dar îi regăsim și în Dobrogea.  Pentru Dobrogea însă, este generalizată este rețeta cu mucenicii fierți, cu nucă și miere”, spune muzeograful Cerasela Dobrinescu.

În Ziua Mucenicilor, se spune că bărbații trebuie să bea 40 sau 44 de pahare cu vin roșu

Pe 9 martie, în Ziua Mucenicilor, se spune că bărbații trebuie să bea 40 sau 44 de pahare cu vin roșu, cu trimitere directă la cifra celor 40 de mucenici.

”Practic, cele 40 de pahare sunt în legătură directă cu numărul mucenicilor, iar cifra 44 reprezintă, de fapt, numărul zilelor care se scurg de pe 9 martie, ziua mucenicilor, până pe 23 aprilie, când se sărbătorește Sfântul Gheorghe.

Acesta, la rândul său a fost un personaj real, care a trăit în perioada împăratului roman Dioclețian, în sec II-III. Sfântul Gheorghe era și el mucenic, iar în mediile țărănești era considerat patronul regimentelor militare. Practic, prin tradiția celor 44 de pahare este o legătură directă între acești mucenici și Sfântul Gheorghe. Vinul roșu simbolizează sângele și se spune despre această licoare că le dă putere bărbaților”, povestește muzeograful Cerasela Dobrinescu.

Pe 9 martie începe și noul an agrar

Tot pe 9 martie, în Ziua Mucenicilor, în lumea satului debuta un nou an agrar și se trăgea prima brazdă. Era o brazdă simbolică, dar acest lucru se realiza în cadrul unui ritual foarte bine pus la punct.

”Pe 9 martie, plugul era sfințit de către preot, care venea și făcea o slujbă. El stropea cu aghiazmă, atât plugul, cât și brazda sau animalele.

Mai mult decât atât, prima brazdă se trăgea în propria gospodărie și apoi se mergea pe câmp. Toate acestea se făceau, pentru ca viitorul an agrar să fie de bun augur, să își asigure oamenii viitoarea recoltă.

Tot în Ziua Mucenicilor se obișnuia să se aprindă focuri în satele din Dobrogea, în curți și în grădini.

Cu acest prilej, copiii săreau peste foc, pentru ca fumul să le pătrundă în haine, în semn de purificare.

În multe culturi, fumul, care este un agent de legătură între pământ și cer, prin faptul că se înalță, este un omagiu adus divinității, dar, în același timp, este un agent purificator și toate fumigațiile acestea sunt nelipsite în riturile de purificare, la toate popoarele lumii și bineînțeles în obiceiurile tradiționale românești.

Se consideră că fumul ne ferește de boli, de grindină, iar în această perioadă se făceau focuri și în jurul livezilor, pentru a se alunga dăunătorii și se afuma gospodăria.

Practic, se închidea gospodăria într-un cerc de fum și se afuma de jur-împrejur, pentru a-și asigura gospodarii protecția împotriva a tot ceea ce este rău.

Focul este o proiecție simbolică a soarelui pe pământ, iar ca simbolistică, se ardea anotimpul vechi și îmbătrânit, pe lângă faptul că fumul are un puternic rol purificator. Practic, se ardea, simbolic, anotimpul rece”, povestește muzeograful Cerasela Dobrinescu.

În Ziua Mucenicilor sunt sărbătoriți creștinii care nu au nume de sfânt

Pe 9 martie, în Ziua Mucenicilor sunt sărbătoriți toți creștinii care nu au un nume de sfânt.

Dacă la fiecare sărbătoare religioasă sărbătorim pe cineva care poartă numele sfântului respectiv, ei bine, în această zi pot fi sărbătoriți toți cei care nu poartă un nume de sfânt.

Predicții meteorologice făcute pe 9 martie

În ziua de 9 martie se făceau, în mediul rural, predicții meteorologice.

De exemplu, se spune că dacă plouă de mucenici va ploua de Florii și de Paște.

De asemenea, dacă tună se zice că vara va fi îmbelșugată. Toate aceste predicții se întâlnesc la majoritatea sărbătorilor.

La sate, mucenicii se mâncau în jurul focului

În mediul rural se obișnuia ca mucenicii, fie ei copți sau fierți în zeamă să se mănânce în jurul focului. După ce se stingea focul, cenușa era împrăștiată în jurul caselor și al adăposturilor de animale, nu se lăsa în locul în care a ars focul respectiv, am aflat de la muzeograful Cerasela Dobrinescu.

”În unele zone din sud-estul țării exista obiceiul ca pământul să fie bătut cu bâtele, de către copii, ca să iasă căldura și să intre gerul în pământ.

Era și o formulă pe care o spuneau copiii în timp ce băteau cu bâtele: ”Intră frig și ieși căldură, pentru plug și arătură”. Toate acestea se făceau în vederea unor recolte bogate.

Tot în ceea ce privește începutul anului agrar, dacă se trăgea prima brazdă, putem spune că uneltele agricole, fiarele de plug erau pregătite încă din luna februarie, fapt pentru care aceasta poartă și numele de Făurar, pentru că se făureau, se puneau la punct uneltele pentru viitorul an agrar”, precizează muzeograful Cerasela Dobrinescu.

Pe 25 martie, de Buna Vestire este și Ziua Cucului

Primăvara vine cu multe tradiții în satele din Dobrogea. După această perioadă a mărțișoarelor, a babelor și a mucenicilor, pe data de 25 martie avem Buna Vestire, o altă sărbătoare cu semnificație religioasă.

”Pe 25 martie se sărbătorește vestirea Fecioarei Maria de către arhanghelul Gavril, care îi spune că îl va aduce pe lume pe Isus.

În satele tradiționale, în această perioadă, pe lângă faptul că este o zi în care se dă dezlegare la pește, se fac pomeni și praznice, se consideră că pământul este blagoslovit, în sensul că se înmulțesc insectele, sosesc rândunelele și celelalte păsări, totul înverzește, pentru că ne aflăm în plină primăvară și începe să cânte cucul.

Acesta este ziua cucului, o pasăre oraculară. Chiar și noi avem în Muzeul de Artă Populară Constanța câteva ștergare decorate cu acest motiv.

Legendele spun că pe perioada iernii, cucul a fost transformat în uliu, iar acum, de Buna Vestire revine la forma sa inițială și începe să cânte.

Se spune că, dacă în această perioadă ai buzunarele goale vei avea ghinion. Nu trebuie să fii flămând sau supărat de Buna Vestire și, foarte important, să nu dormi când cântă cucul, pentru că se spune că vei fi somnoros tot anul.

Din punct de vedere meteorologic se spune că dacă vremea va fi frumoasă de Buna Vestire, așa va fi și de Paște.

De asemenea se aprind focuri și în această zi, dar mai mult la marginea cimitirelor. Dacă în perioada mucenicilor, focurile ardeau în gospodării, de Buna Vestire, focurile se aprindeau la marginea cimitirului, pentru a vesti morților venirea primăverii și se fac pomeni și praznice, în memoria celor plecați dintre noi”, am aflat de la muzeograful Cerasela Dobrinescu.

Toate fotografiile din acest articol sunt realizate de Alex Andronic.