fbpx
8 lucruri mai puțin cunoscute despre Marea Neagră

octombrie 31, 2020

marea-neagra-ziua-marii-negre

Marea Neagră a generat, de-a lungul timpului, multe legende sau pseudo-legende. Potrivit unora, numele Mării Negre este inspirat de faptul că aceasta ar fi bântuită de furtuni groaznice sau că ar fi luat cele mai multe vieți umane în Evul Mediu, dar și în antichitate. Au apărut de-a lungul anilor numeroase povești despre Marea Neagră, nu tocmai adevărate, fiind vorba de legende urbane de aproximativ un secol. Deoarece pe 31 octombrie este sărbătorită la nivel internațional Ziua Mării Negre, am discutat cu biologul Răzvan Popescu-Mirceni, directorul Societății de Explorări Oceanografice și Protecția Mediului Marin din Constanța, despre lucruri pe care nu toată lumea le știe despre Marea Neagră.

Marea Neagră și numele pe care aceasta le-a avut

Adevărata origine a numelui Mării Negre provine din perioada Imperiului Otoman. Multe popoare, inclusiv cel român, asociază punctele cardinale și dinamica sistemului nostru solar, cu locul de unde vin lumina și întunericul, căldura și frigul.

marea-neagra-limpede-pandemie-covid-beneficii”Dacă ne uităm la centrul Imperiului Otoman, o să constatăm că Marea Neagră a fost mai multe secole un lac turcesc. Și aceasta, deoarece mai bine de trei sferturi din coastele ei au fost dominate de acest imperiu. Practic, deoarece Marea Neagră se află la nord, poporul turc a asociat acest punct cardinal cu noaptea și frigul, astfel că a numit marea din zona de nord a centrului imperiului lor, ”Karadeniz”.

Așa cum noi asociam noaptea cu frigul și am denumit nordul miazănoapte, iar locul din care vin lumina și căldura, miazăzi, tot așa au asociat și ei negrul zona de nord a centrului imperiului lor și i-au spus Mării Negre ”Karadeniz”.

marea-neagraPrin contrapunere, turcii numesc Marea Mediterană ”Akdeniz” sau Marea Albă, aceasta fiind situată la sudul Imperiului Otoman, locul din care vin soarele și lumina”, a declarat pentru Discover Dobrogea, biologul Răzvan Popescu-Mirceni, directorul ONG-ului Oceanic Club.

De la Pontus Euxinus la Marea Neagră

Înainte să se numească Marea Neagră, ea a fost denumită Pontus Euxinus, de către grecii din vremea lui Herodot din Halikarnas.

”Grecii îi spuneau Mării Negre ”Marea Ospitalieră”, pentru că era singura din care puteau bea apă. Când coloniștii din Milet au venit în Dobrogea să formeze Histria parcurgeau drumul timp de câteva săptămâni cu corăbiile, timp în care rămâneau fără resurse de apă potabilă.

marea-neagra-limpede-azurie-algeEi organizau expedițiile în Marea Neagră în general primăvara, când debitul Dunării era maxim. Astfel, apa dulce a Dunării, practic bună de băut la acea vreme, rămânea la suprafață, având o densitate mai mică decât apa sărată, care se menține pe fund. Practic, Marea Neagră era singura mare din care puteau să bea apă.

Deoarece ei aruncau găleata și scoteau apă de băut și de spălat direct din Marea Neagră, grecii au numit-o ”Marea Ospitalieră”.

Potrivit unei alte legende, înainte de această perioadă, Marea Neagră ar fi fost numită ”Marea Inospitalieră” de către comercianții persani, pentru că atunci clima în regiune era mai aspră, cu ierni foarte grele”, a precizat pentru Discover Dobrogea, Răzvan Popescu-Mirceni, reprezentantul Oceanic Club.

Marea cea Mare, numele dat de Mircea cel Bătrân

Singura denumire autentic românească pentru Marea Neagră este ”Marea cea Mare”, spune Răzvan Popescu-Mirceni.  Aceasta este prevăzută într-un document de pe vremea lui Mircea cel Bătrân, a cărui titulatură domnească ne poate oferi o cronologie aproximativă a întinderii teritoriale valahe.

marea-neagra-ziua-marii-negreCel mai lung titlu al lui Mircea cel Bătrân a apărut din anul 1406 până la sfârșitul domniei sale.

Eu, întru Hristos Dumnezeu binecredincios și binecinstitor și de Hristos iubitor și autocrat, Io Mircea mare voievod și domn din mila lui Dumnezeu și cu darul lui Dumnezeu, stăpânind și domnind peste toată Țara Ungrovlahiei și a părților de peste munți, încă și către părțile tătărești și Amlașului și Făgărașului herțeg și domnitor al Banatului Severinului și pe amândouă părțile pe toată Podunavia, încă până la Marea cea Mare și stăpânitor al cetății Dârstorului“.

Marea Neagră nu este periculoasă ca alte mări

Marea Neagră prezintă multe avantaje pentru turism, prin faptul că este sigură, iar vietățile prezente în aceasta, nu îți pun viața în pericol. Turiștii care vor să se scalde în Marea Neagră, nu vor să aibă de-a face cu rechini sau diverse animale veninoase.

marea-neagra-limpede-azurie-calcare-sarmatiene”Marea Neagră este specială din multe puncte de vedere. Nu e la fel de colorată ca alte mări pe care am avut prilejul să le vizitez, nu este la fel de diversă și de limpede, dar are alte avantaje și aspecte frumoase.

Pe de o parte, vorbim de faptul că atunci când intri în apa Mării Negre, nu există riscul unor pericole. Poți avea reacții alergice dacă ești mai sensibil și te înțepi în spinul înotătoarei dorsale a dracului de mare sau în tot felul de elemente de faună care sunt iritante. Chiar și meduzele, uneori, pot să fie iritante. Dar nu există, de fapt, un animal, o plantă sau o altă entitate vie care să îți amenințe viața, atunci când faci baie în Marea Neagră.

marea-neagra-limpede-azuriePe de altă parte însă, aproape în orice mare de pe glob poți întâmpina cel puțin un risc major care să îți amenințe viața.

În Mediterana, de exemplu, mi s-a întâmplat de nenumărate ori să calc în arici de mare și să nu mai pot merge pe piciorul respectiv cel puțin o săptămână, până am scos toate acele care s-au înfipt în piele.

Sau poți să te atingi în apă, de niște viermi policheți. Unui coleg de-al meu i s-a umflat mâna, chiar i s-a dublat în diametru și a trebuit să ajungem pe la medicii prin țara respectivă. Există mereu incidente.

În partea de vest a Mării Meditarane, bazinul dinspre Gibraltar sunt invazii ale unor tipuri de meduze foarte urzicante și îți lasă semne pentru cel puțin câteva luni, dacă nu pentru mai bine de un an”, a povestit biologul marin Răzvan Popescu-Mirceni.

În Marea Neagră sunt două mări suprapuse, una vie și una moartă

Un alt aspect interesant legat de Marea Neagră este că are două mări suprapuse, una vie și una moartă. Chiar și savantul Grigore Antipa descria faptul că sunt două mări într-una singură.

”Stratul de apă fără viață nu are oxigen, astfel că nu permite descompunerea într-un ritm alert. Acesta a conservat inclusiv obiecte și artefacte de tip arheologic, vechi de mii de ani, corăbii care în alte mări nu s-ar fi întreținut. Dincolo de adâncimea de 200 de metri a Mării Negre, acestea pot fi găsite intacte pe fundul apei.

Arheologie subacvatica in Marea NeagraAcelași lucru se întâmplă și cu cadavrele unor animale, care se mențin în anumite condiții în zona de mare moartă, chiar și sute de ani. Am avut o surpriza să găsim carcasa unui delfin, scufundată la adâncimea de peste 400 de metri. După aspect, noi am estimat că murise de 3-4 luni, însă analizele au arătat că avea cel puțin 160 de ani de la momentul morții, însă corpul acestuia era conservat aproape perfect.

Marea Neagră este un ecosistem nou

Marea Neagră este un ecosistem nou, iar dinamica ei este mult mai amplă decât în alte părți. Pentru un ecolog este un fenomen extrem de interesant de studiat.

Rasarit plaja Sulina”Marea Neagră are un ecosistem nou și foarte slab stabilizat. Aici trăiesc puține specii, însă numărul de exemplare este foarte mare. În situația în care una dintre specii dispare, rezultatul poate fi devastator. Spre deosebire de ecosistemele stabile, în Marea Neagră acest lucru ar putea duce la dispariția, în timp, a tuturor viețuitoarelor”, afirmă Răzvan Popescu-Mirceni.

În Marea Neagră apar specii noi din cele existente

Procesul în urma căruia apar specii noi din cele existente se numește speciație. Apariția unei specii noi, se poate realiza prin fie transformarea unei specii deja existente în alta, fie prin ramificarea unei specii în două sau mai multe specii noi. Acest fenomen este cauzat de microevoluție.

Delfinariu Constanta”Un alt aspect interesant la Marea Neagră este că, fiind o mare închisă, aici foarte multe specii care au rămas, chiar dacă au corespondenți în afară, au început un așa numit proces de speciație, pentru că evoluția nu s-a oprit, ea continuă. Și atunci, ele se separă, prin izolare reproductivă.

Chiar și cele 3 specii de delfini din Marea Neagră sunt la nivelul de subspecie în momentul de față și se pare că phocoena phocoena ar fi o specie de sine stătătoare, dar încă sunt dezbateri pe teme genetice din punctul acesta de vedere. Oricum, este la limită, un fel de subspecie”, a mai spus biologul marin Răzvan Popescu-Mirceni.

Specii interesante din Marea Neagră

Biologul Răzvan Popescu-Mirceni a făcut nenumărate expediții de cercetare în Marea Neagră și a povestit pentru Discover Dobrogea ce specii l-au captivat în mod deosebit.

”Sunt multe specii interesante în Marea Neagră. Vorbim despre toate speciile de sturioni, despre tot ceea ce înseamnă comunități care efectiv s-au păstrat doar la gurile de vărsare ale fluviilor după cataclismul de acum aproximativ 10.000 de ani.

Apus pe Dunare la SulinaMarea Neagră făcea parte din vechea Mare Sarmatică, un bazin care cuprindea inclusiv Marea Caspică de astăzi și Lacul Aral. Ea a intrat în contact cu Mediterana de astăzi și tot ce a fost apă salmastră, aproape dulce până atunci, a început să devină mult mai sărată.

Și atunci, firește, organismele care trăiau la vremea respectivă aici, nu s-au putut menține decât la gurile fluviilor, acolo unde salinitatea este foarte scăzută. Astfel, avem niște comunități foarte interesante, deși apele sunt tulburi și există multe aspecte care aparent ar putea să fie neplăcute, dar este doar o chestiune de percepție.

Vorbind despre specii, sunt multe specii de crustacee de exemplu, pe care trebuie să le privești la lupa binoculară ca să le vezi adevărata frumusețe.

Nu știu dacă a stat cineva vreodată să analizeze în detaliu cum arată un garide sau un melc dintre cei mărunți, care se mai găsesc foarte rar în momentul de față pe plajă, pentru că s-au redus numeric.

Nu avem nimic spectaculos, în Marea Neagră nu avem orci sau balene albastre, nu mai avem nici măcar foci, deși la un moment au fost foci în Marea Neagră. Există însă, o serie întreagă de pești, cum este diplodus annularis, care are un fel de pată la coadă, pentru zăpăcirea prădătorilor.

Inițial, când îl privești foarte rapid ai impresia că este un ochi foarte mare. Și dacă îl vezi într-o apă care nu este extraordinar de limpede, poți avea impresia că este un pește mult mai mare, dar, de fapt, acel ochi mare este la coadă și ai brusc surpriza că peștele se mișcă în marșarier, dar aceasta este doar o senzație, de fapt, el înoată normal, dar este doar o iluzie optică”, a mai spus biologul Răzvan Popescu-Mirceni.

12 Comentarii

  1. pala dan

    interesant articolul. felicitari

    Răspuns
  2. Mihaela

    Mi a plăcut mult articolul! Se spun lucruri interesante!

    Răspuns
    • Auris Luca

      Mă bucur că apreciați informațiile pe care le-am publicat în articol!

      Răspuns
  3. JURJIU LIVIU GHEORGHE

    Interesant articolul cu o multime de date noi.
    Felicitari !

    Răspuns
  4. Stefan Nicolau

    In Marea Neagra , adus de vasele venite din China si Japonia, s-au inmultit melcii din genul Rapana, foarte gustosi, dar si periculosi pentru fauna Marii Negre!

    Răspuns
    • Auris Luca

      Din fericire însă, rapanele sunt cea mai pescuită specie din Marea Neagră, de câțiva ani.

      Răspuns
  5. Cristian

    Interesante informatii, de unele nu auzisem. Fiind pasionat de scufundari o sa aprofundez. Multumesc pentru articol.

    Răspuns
  6. Irina D.

    Interesant, dar doua paragrafe de la inceput se bat cap in cap. Ia sa vedem:

    Marea Neagră și numele pe care aceasta le-a avut
    Adevărata origine a numelui Mării Negre provine din perioada Imperiului Otoman. Multe popoare, inclusiv cel român, asociază punctele cardinale și dinamica sistemului nostru solar, cu locul de unde vin lumina și întunericul, căldura și frigul.
    Dacă ne uităm la centrul Imperiului Otoman, o să constatăm că Marea Neagră a fost mai multe secole un lac turcesc. Și aceasta, deoarece mai bine de trei sferturi din coastele ei au fost dominate de acest imperiu. Practic, deoarece Marea Neagră se află la nord, poporul turc a asociat acest punct cardinal cu noaptea și frigul, astfel că a numit marea din zona de nord a centrului imperiului lor, ”Karadeniz”.

    Așa cum noi asociam noaptea cu frigul și am denumit nordul miazănoapte, iar locul din care vin lumina și căldura, miazăzi, tot așa au asociat și ei negrul zona de nord a centrului imperiului lor și i-au spus Mării Negre ”Karadeniz”.

    Prin contrapunere, turcii numesc Marea Mediterană ”Akadeniz” sau Marea Albă, aceasta fiind situată la sudul Imperiului Otoman, locul din care vin soarele și lumina”, a declarat pentru Discover Dobrogea, biologul Răzvan Popescu-Mirceni, directorul ONG-ului Oceanic Club.

    Pai hotariti-va, fratilor: ori alba, ori neagra?! „Akadeniz” ori „Karadeniz”?!

    Răspuns
    • Auris Luca

      Nu se contrazic deloc informațiile. Termenul de Marea Albă este folosit pentru Marea Mediterană, iar pentru a noastră este Marea Neagră.

      Răspuns

Înaintează un Comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Urmărește-ne

Te-ar mai putea tenta și…

Maslenița, sărbătoarea primăverii, la rușii lipoveni din Dobrogea

Maslenița, sărbătoarea primăverii, la rușii lipoveni din Dobrogea

Masleniţa este sărbătoarea în cadrul căreia, rușii lipoveni celebrează Soarele și venirea primăverii. Denumită și Săptămâna Brânzei sau Săptămâna Albă, Maslenița are loc în ultima săptămână înaintea intrării în Postul Paştelui. Fiind o sărbătoare emblematică pentru...

Pin It on Pinterest