Mulți dintre noi am observat în această perioadă, că Marea Neagră are o superbă nuanță de albastru-turcoaz și este extrem de limpede. Cu toții o admirăm și ne întrebăm care este motivul și de ce seamănă atât de mult cu apa azurie pe care am admirat-o pe plajele din Grecia sau Turcia. De fapt, este vorba despre un complex de factori, după cum a explicat pentru Discover Dobrogea, președintele ONG-ului Oceanic Club, biologul Răzvan Popescu-Mirceni. Ceea ce nu putem observa însă, este că Marea Neagră are permanent culoarea azurie, dar la o distanță mai mare de 40-50 de kilometri de țărmul românesc.
Debitul scăzut al Dunării și limpezirea Mării Negre
Debitul Dunării a ajuns în această perioadă la cel mai coborât nivel din ultimii 30 de ani, din cauza secetei. În aceste condiții, circulația navelor pe Dunăre se desfășoară cu mare dificultate. Pe de altă parte însă, scăderea cotelor apelor fluviului a determinat apariția unui alt fenomen, cel de limpezire a Mării Negre, am aflat de la biologul Răzvan Popescu-Mirceni.
Bate Sudul, se limpezește marea
Un alt motiv pentru care apa mării este limpede zilele acestea este legat de curenți și implicit de modul în care a bătut vântul. Acesta a suflat destul puternic din sector sudic în ultimele două săptămâni, astfel că a împins apele de suprafață, care de obicei sunt mai tulburi și a lăsat loc apelor mai sărate și mai limpezi, spune biologul Răzvan Popescu-Mirceni.
”O altă caracteristică a apelor Dunării este că, fiind ape dulci, sunt mai puțin dense și se mențin o perioadă mai lungă la suprafața mării, până se amestecă”, spune biologul Răzvan Popescu-Mirceni.
Calcarele sarmațiene și culoarea azurie mării
Apreciem marea de azur atunci când mergem în vacanțe în alte țări și ne-am dori să fie și a noastră atât de frumoasă. Ei bine, în aceste zile, Marea Neagră este azurie. Și aceasta, deoarece întreaga zonă românească de coastă are un suport, care, la bază, este reprezentat de calcare sarmațiene, afirmă biologul Răzvan Popescu-Mirceni.
Algele dau culoarea azurie a mării
Apa mării poate fi colorată și de anumite tipuri de alge. Există niște alge microscopice, care au proprietatea de a genera această nuanță turcoaz-azurie, spune biologul Răzvan Popescu-Mirceni. El precizează că, în momentul de față aceste alge nu se află în apele de mică adâncime, pentru că ele se înmulțesc, de obicei, în zonele de larg.
Marea limpezită și de alge
Nu prea ne plac algele și strâmbăm din nas când le vedem pe malul mării, însă, ele contribuie la procesul de limpezire a apei. Acum avem mai multe alge mari, care se văd cu ochiul liber și care sunt perene, nu au un ciclu anual, spune biologul Răzvan Popescu. El afirmă că există și alge mici, care sunt într-un echilibru cu cele perene și au un rol semnificativ de stabilizare a sedimentelor și de reducere a pulberilor aflate în suspensie în apă.
Midiile filtrează apa mării
Digurile construite în mare reprezintă niște recife artificiale și au importanța lor în ecosistemul Mării Negre. ”Structura de recifală nu înseamnă că avem neapărat de-a face cu corali, ci este alcătuită submers din mai multe organisme care curăță apa, pentru că își fac hrănirea prin filtrare, cum sunt midiile, de exemplu.
Pandemia de Covid-19 și beneficiile asupra Mării Negre
Cercetătorul Răzvan Popescu ne-a expus numeroase motive pentru care apa mării este limpede și are o culoare extrem de frumoasă zilele acestea. Totuși, nu trebuie să uităm că pandemia de Covid-19, care aproape a oprit toată planeta în loc, a redus mult gradul de poluare.
Delfinii pot fi văzuți de pe faleza Cazinoului
Zona costieră românească le oferă condiții favorabile delfinilor, astfel că ei trăiesc fără probleme în Marea Neagră. ”Exact la joncțiunea dintre apele marine și cele ale Dunării sunt condiții favorabile pentru resurse de hrană. Sunt zone de concentrare, inclusiv ale populațiilor de pești, printre care stavridul, hamsia, aterina, specii de grup, care se adună în bancuri pentru a se hrăni. Acolo unde sunt aceste specii se află și foarte mulți delfini. Cei mai mulți delfini sunt undeva la aproximativ 100 de kilometri de țărm, în dreptul gurilor Dunării și undeva la sud de acestea, acolo unde ajunge apa Dunării. Pe mare, se poate observa uneori un fel de frontieră între apele tulburi aduse de Dunăre și cele albastre și sărate ale Mării Negre”, a declarat pentru Discover Dobrogea biologul Răzvan Popescu-Mirceni.
Toată pauza aceasta de două luni pe care a luat-o planeta în mod involuntar dar forțat, ne arată extrem de multe lucruri despre oameni și atitudinea lor. Dacă dorim să existe un echilibru, ar trebui să avem mai mult respect față de mediul înconjurător și să ne schimbăm obiceiurile. Depinde de noi dacă vom avea o planetă mai curată sau dacă preferăm să fie poluată.
Ar fi frumos să avem o mare ca aceasta tot timpul. Însă nu cred că omul va depune vreun efort să facă ceva în acest sens. Și cum s-a specificat în articol… nu depinde numai de om. Depinde și de alți factori. ce nu țin neapărat de el..
Poluarea zonei litorale de catre pescadoarele costiere este o realitate.Pescuiesc din din barca intre Mamaia si digul se sud Agigea. De multe ori intalnesc cordoane de produse petroiiere si reziduri de santina. Fara sa gresec,pentru ca sunt un batran marinar, acestea in mare masura, provin de la aceste pescadoare care deverseaza santina in timpul marsului catre zona de pescuit. O alta sursa de poluare sunt navele din rada. Am apelat 112 de cateva ori. Prima data,dupa apel am fost contatctat de autoritatea navala. Am dat coordanatele locului.Intr-un tarziu a iesit di port o salupa are abia se taraia,fiind impropie pentru astfel de misiuni. Dupa cca 2h si mai multe apeluri telefonice ale inspectorului aflat pe salupa, care cerea informatii,s-a identificat poluarea si nava care o produsese. La sfarst mi-a multumit si mi-a spus ca a amendat nava cu o suma considerabila. In alte doua situatii in care am semnalat zone poluate, masurile de identificare au fost ineficiente. Cred ca s-ar impune supraveghera zonei litorale cu drone si interventia sa fie facuta cu nave rapide , cu care ar trebui sa fie dotata autoritatea care face supravegherea.