Mulți dintre noi am observat în această perioadă, că Marea Neagră are o superbă nuanță de albastru-turcoaz și este extrem de limpede. Cu toții o admirăm și ne întrebăm care este motivul și de ce seamănă atât de mult cu apa azurie pe care am admirat-o pe plajele din Grecia sau Turcia. De fapt, este vorba despre un complex de factori, după cum a explicat pentru Discover Dobrogea, președintele ONG-ului Oceanic Club, biologul Răzvan Popescu-Mirceni. Ceea ce nu putem observa însă, este că Marea Neagră are permanent culoarea azurie, dar la o distanță mai mare de 40-50 de kilometri de țărmul românesc.

Debitul scăzut al Dunării și limpezirea Mării Negre

Debitul Dunării a ajuns în această perioadă la cel mai coborât nivel din ultimii 30 de ani, din cauza secetei. În aceste condiții, circulația navelor pe Dunăre se desfășoară cu mare dificultate. Pe de altă parte însă, scăderea cotelor apelor fluviului a determinat apariția unui alt fenomen, cel de limpezire a Mării Negre, am aflat de la biologul Răzvan Popescu-Mirceni.

delta-dunarii-fotografie-drona-imagine-aeriana”De regulă, Dunărea vine cu o încărcătură foarte mare de sedimente, care ajung în zona costieră românească și o acoperă complet, practic. Țărmul românesc este supus în primul rând influențelor Dunării. Curentul dominant, cel de nord, aduce în permanență acele ape în Marea Neagră. Anul acesta, când se înregistrează debite extrem de scăzute, avem de-a face cu acest fenomen de limpezire a apei Mării Negre, care este foarte frumoasă în această perioadă”, a precizat biologul Răzvan Popescu-Mirceni.

Bate Sudul, se  limpezește marea

Un alt motiv pentru care apa mării este limpede zilele acestea este legat de curenți și implicit de modul în care a bătut vântul. Acesta a suflat destul puternic din sector sudic în ultimele două săptămâni, astfel că a împins apele de suprafață, care de obicei sunt mai tulburi și a lăsat loc apelor mai sărate și mai limpezi, spune biologul Răzvan Popescu-Mirceni.

Orasul TomisEl afirmă că o parte din aceste ape sărate pătrunde prin Bosfor, iar o altă parte există deja în straturile mai adânci ale Mării Negre.

”O altă caracteristică a apelor Dunării este că, fiind ape dulci, sunt mai puțin dense și se mențin o perioadă mai lungă la suprafața mării, până se amestecă”, spune biologul Răzvan Popescu-Mirceni.

Calcarele sarmațiene și culoarea azurie mării

Apreciem marea de azur atunci când mergem în vacanțe în alte țări și ne-am dori să fie și a noastră atât de frumoasă. Ei bine, în aceste zile, Marea Neagră este azurie. Și aceasta, deoarece întreaga zonă românească de coastă are un suport, care, la bază, este reprezentat de calcare sarmațiene, afirmă biologul Răzvan Popescu-Mirceni.

marea-neagra-limpede-azurie-alge”Calcarele sarmațiene au proprietatea de a reflecta culoarea pe care o primesc de la cer. Zonele în care există un aport foarte mare de sedimente de tipul calcarelor, un fel de praf calcaros în masa apei, acolo încep să apară diferite nuanțe de turcoaz” am aflat de la Răzvan Popescu-Mirceni. El spune că aceste zone sunt la sud de Capul Midia până în sudul coastei românești. Mai exact, la Corbu, Tuzla sau la Vama-Veche. Există însă cantități mai mari de granule de calcar și în câteva golfuri din Constanța, pentru că, la lărgirea și consolidarea plajelor a fost adus nisip de adâncime din Marea Neagră.

Algele dau culoarea azurie a mării

Apa mării poate fi colorată și de anumite tipuri de alge. Există niște alge microscopice, care au proprietatea de a genera această nuanță turcoaz-azurie, spune biologul Răzvan Popescu-Mirceni. El precizează că, în momentul de față aceste alge nu se află în apele de mică adâncime, pentru că ele se înmulțesc, de obicei, în zonele de larg.

marea-neagra-limpede-azurie-calcare-sarmatiene”Am avut situații de înflorire a acestor alge în urmă cu un an și acum doi ani. Cred că și anul acesta o să aibă loc, însă, la coastele Mării Negre avem de-a face în primul rând cu reflexia cerului datorată zonelor calcaroase” a mai spus cercetătorul.

Marea limpezită și de alge

Nu prea ne plac algele și strâmbăm din nas când le vedem pe malul mării, însă, ele contribuie la procesul de limpezire a apei. Acum avem mai multe alge mari, care se văd cu ochiul liber și care sunt perene, nu au un ciclu anual, spune biologul Răzvan Popescu. El afirmă că există și alge mici, care sunt într-un echilibru cu cele perene și au un rol semnificativ de stabilizare a sedimentelor și de reducere a pulberilor aflate în suspensie în apă.

Midiile filtrează apa mării

Digurile construite în mare reprezintă niște recife artificiale și au importanța lor în ecosistemul Mării Negre. ”Structura de recifală nu înseamnă că avem neapărat de-a face cu corali, ci este alcătuită submers din mai multe organisme care curăță apa, pentru că își fac hrănirea prin filtrare, cum sunt midiile, de exemplu.

diguri-recife-artificiale-structuri-hidrotehnice-midii-marea-neagraToate aceste diguri și structuri hidrotehnice care reprezintă un substrat dur și care acum, la câțiva ani după ce construcția s-a terminat, sunt deja populate cu alge și scoici, care contribuie foarte mult la procesul de filtrare a apei și la stabilizarea sedimentelor aflate în suspensie”, a precizat biologul Răzvan Popescu-Mirceni.

Pandemia de Covid-19 și beneficiile asupra Mării Negre

Cercetătorul Răzvan Popescu ne-a expus numeroase motive pentru care apa mării este limpede și are o culoare extrem de frumoasă zilele acestea. Totuși, nu trebuie să uităm că pandemia de Covid-19, care aproape a oprit toată planeta în loc, a redus mult gradul de poluare.

marea-neagra-limpede-pandemie-covid-beneficii”Anul acesta, activitățile din zona costieră au fost mult mai puține pe fondul pandemiei de Covid-19. În aceste condiții s-a redus aportul de material organic, care ar fi favorizat o dezvoltare mai puternică a unor categorii de alge microscopice care tulbură mai tare apa. Inclusiv îmbăierea oamenilor duce la tulburarea apei, mai ales când vorbim de un număr foarte mare de persoane”, spune biologul Răzvan Popescu-Mirceni.

Delfinii pot fi văzuți de pe faleza Cazinoului

Zona costieră românească le oferă condiții favorabile delfinilor, astfel că ei trăiesc fără probleme în Marea Neagră. ”Exact la joncțiunea dintre apele marine și cele ale Dunării sunt condiții favorabile pentru resurse de hrană. Sunt zone de concentrare, inclusiv ale populațiilor de pești, printre care stavridul, hamsia, aterina, specii de grup, care se adună în bancuri pentru a se hrăni. Acolo unde sunt aceste specii se află și foarte mulți delfini. Cei mai mulți delfini sunt undeva la aproximativ 100 de kilometri de țărm, în dreptul gurilor Dunării și undeva la sud de acestea, acolo unde ajunge apa Dunării. Pe mare, se poate observa uneori un fel de frontieră între apele tulburi aduse de Dunăre și cele albastre și sărate ale Mării Negre”, a declarat pentru Discover Dobrogea biologul Răzvan Popescu-Mirceni.

delfini-marea-neagraPutem vedea în fiecare zi delfini, mai ales în această perioadă, în zona intrării în Portul Constanța, în dreptul plajelor de la Corbu, în zona Portului Midia și în fața Taberei Năvodari. Zilele acestea sunt două familii, de fapt două femele cu câte doi pui fiecare, care se hrănesc în zonă, pentru că au suficient pește. Uneori, mai ales dimineața, între orele 7.00-9 .00 și seara după ora 18.00 avem șanse mari să îi observăm chiar și de pe faleza Cazinoului din Constanța. Ei stau cam la 200-300 metri de țărm, astfel că pot fi văzuți chiar și cu ochiul liber, pentru că execută niște salturi destul de interesante, a precizat cercetătorul.

Toată pauza aceasta de două luni pe care a luat-o planeta în mod involuntar dar forțat, ne arată extrem de multe lucruri despre oameni și atitudinea lor. Dacă dorim să existe un echilibru, ar trebui să avem mai mult respect față de mediul înconjurător și să ne schimbăm obiceiurile. Depinde de noi dacă vom avea o planetă mai curată sau dacă preferăm să fie poluată.

Share

One Comment

  • George spune:

    Ar fi frumos să avem o mare ca aceasta tot timpul. Însă nu cred că omul va depune vreun efort să facă ceva în acest sens. Și cum s-a specificat în articol… nu depinde numai de om. Depinde și de alți factori. ce nu țin neapărat de el..

Leave a Reply