10 rezervații naturale din Dobrogea am inclus în acest articol, deși sunt 74 în total, unele necunoscute chiar și de către de locuitorii din cele două județe, Constanța și Tulcea. Sunt atât de frumoase și interesante, încât, de multe ori nici nu merită să faci un drum până la munte pentru a te bucura de natură.

1. Munții Măcinului, una dintre cele 10 rezervații naturale din Dobrogea

Munții Măcinului sunt cei mai vechi munți din România. Ei sunt situați în nord-vestul Dobrogei, în județul Tulcea, între Valea Dunării, Valea Luncaviței și zona Cerna-Horia.

Parcul Național Munții Măcinului este o arie protejată de interes național și a fost declarată Rezervație a Biosferei în anul 1998. Aici se întâlnesc specii foarte rare de plante și este singurul parc național din țară care protejează suprafețe mari de vegetație stepică. Originalitatea peisajului este dată atât de formațiunile mari din granit, cât și de contrastul între vegetația forestieră și pajiștile stepice.

 Natura se dezvăluie într-un mod aparte în Munții Măcinului, astfel că această zonă din județul Tulcea a fost apreciată chiar și de Regina Maria și de Regele Ferdinand.

”Sunt zone întinse pe care cresc flori și există o specie de păr argintiu, pentru care Regina Maria a venit special cu invitații săi de onoare, consuli și diplomați.

Ele au fost propuse să devină rezervații naturale, după o vizită a reginei Maria în anul 1926, iar în mai 1927, de Ziua Regelui s-a dat ordinul prin care s-au înființat primele două rezervații din România.

Este vorba despre Rezervația Consul, denumită și rezervația Regelui Ferdinand sau a dealului Cinel și Rezervația de păr argintiu de la Niculițel.

În acea vizită, Regina Maria a fost însoțită și de un farmacist, care îi oferea detalii legate de plantele rare din Munții Măcinului și astfel a aflat că unele dintre ele cresc doar în Dobrogea.

Dealul Consul este unul dintre cele 18 trasee amenajate în Munții Măcinului”, a declarat pentru Discover Dobrogea, directorul Administrației Naționale Parcul Munții Măcinului, Viorel Roșca.

2. Rezervații naturale din Dobrogea – Gura Dobrogei-Cheile Dobrogei

Rezervația naturală cea mai reprezentativă din județul Constanța este Gura Dobrogei-Cheile Dobrogei. Cele două rezervații naturale din Dobrogea sunt oarecum legate una de cealaltă și sunt situate în Podișul Dobrogei Centrale, denumit și Podișul Casimcei.

”Gura Dobrogei este o arie protejată foarte importantă, de interes național, care are aproximativ 243 de hectare. Ea este situată în județul Constanța și a fost declarată arie protejată în anul 2007.

Rezervația este de interes floristic și faunistic, dar mai ales geologic, ea fiind alcătuită din stânci calcaroase foarte vechi, de vârstă jurasică, din cheiuri și maluri de văi și, nu în ultimul rând, din numeroase peșteri.

La Gura Dobrogei sunt mai mult de 10 peșteri, însă două dintre ele sunt mai mari și mai cunoscute. Este vorba de Peștera Gura Dobrogei sau Peștera Liliecilor și Peștera La Adam”, a declarat pentru Discover Dobrogea, conf. univ.dr. la Facultatea de Științe ale Naturii și Științe Agricole din cadrul Universității Ovidius Constanța, Marius Lungu.

Cheile Dobrogei protejează o suprafață de aproximativ 11.000 de hectare și au o altitudine medie de 86 de metri.

”Este o zonă foarte veche, în care se întâlnesc la tot pasul urmele recifilor jurasici de vârstă paleozoică. Practic, aici au fost găsite primele urme ale dinozaurilor din România, Cheile Dobrogei fiind rocile cele mai vechi din țară.

Ele sunt săpate pe o lungime de aproape 2 kilometri de pârâul Visterna, un afluent al râului Casimcea, cea mai mare apă curgătoare din spațiul dobrogean. Vorbim de o zonă de vârf precambriană de aproape 2 milioane de ani.

Inițial, acele stânci aveau peste 1000 de metri înălțime, însă agenții externi, apa, vântul, apele curgătoare le-au erodat continuu, până au ajuns la înălțimea actuală, de puțin peste 100 de metri”, a precizat pentru Discover Dobrogea, profesorul Marius Lungu.

3. Rezervații naturale din Dobrogea – Delta Dunării, situl natural care a intrat în Patrimoniul Mondial UNESCO în 1991

Cuprinsă între cele trei brațe, Chilia, Sulina și Sfântul Gheorghe, Delta Dunării  este una dintre cele mai importante rezervații naturale din Dobrogea și reprezintă o atracție unică și deosebită pentru turiștii de pe toată planeta.

Unica deltă din lume declarată rezervație a biosferei, Delta Dunării se întinde pe o suprafață de 580.000 de hectare. Este imposibil să nu te îndrăgostești de acest muzeu viu al biodiversității, care are 30 de tipuri de ecosisteme, 130 de specii de pește și 360 de specii de păsări.

Pentru iubitorii de natură, delta este un adevărat Rai pe pământ. Ei pot admira dansul stolurilor de înaripate, dar și flora care creează peisaje de vis, pe care nici cei mai iscusiți artiști nu le pot reproduce.

Cel mai important însă este faptul că vizitatorii trebuie să conștientizeze că se află într-o rezervație naturală, să aibă grijă de natură și să îi respecte regulile, astfel încât să păstrăm această zonă minunată și pentru generațiile care vor urma.

Pădurea Letea și Pădurea Caraorman sunt două rezervații naturale spectaculoase, din Delta Dunării.

Mulți dintre turiștii care ajung în Pădurea Letea, una dintre cele mai vechi rezervații naturale din România, vor să vadă dunele de nisip, copacii seculari, care au 400-500 de ani, iar cel mai bătrân are 780 de ani, dar și caii sălbăticiți.

Foto: ghidul de turism din Delta Dunării Mihai Călin

Pădurea Caraorman sau Pădurea Neagră, situată în zona de sud a grindului Caraorman, este monument al naturii din anul 1940, iar în 2000 a primit statutul de arie protejată. Este renumită pentru peisajele deosebite, pentru floră și stejarii de peste 400 de ani, iar punctul de interes este reprezentat de un copac foarte bătrân, denumit ”Stejarul îngenuncheat”.

4. Rezervația naturală Canaraua Fetii

În zona sud-vestică a Dobrogei, în județul Constanța, la ieșire din comuna Băneasa, în apropiere de Lipnița găsim, cumva ascunsă, Canaraua Fetii, care nu putea lipsi din articolul rezervații naturale din Dobrogea. Aceasta este situată într-o zonă spectaculoasă, cu dealuri, văi și stânci calcaroase, cu profil de canion. Au apărut numeroase legende despre aceste locuri minunate, prin care se spune că a curs, cândva, Dunărea.

Drumul pietruit este frumos desenat printr-o pădure de stejari și goruni. Rezervația naturală începe de lângă balta Iormac, situată în apropiere de Băneasa și ajunge până în Bulgaria, unde a fost numită Suha Reka sau Râul Secat.

Canaraua Fetii este un canion stâncos, ai cărui versanți cu pereți verticali abrupți sunt brăzdați de numeroase fisuri și grote. Pe alocuri, eroziunea a fost atât de intensă, încât a izolat blocuri înalte de aproape 50 de metri, asemănătoare unor turnuri de cetate.

În pereții din calcar ai stâncilor de la Canaraua Fetii, arheologii au descoperit o biserică mică de numai câțiva metri în partea superioară a stâncii, despre care spun că a funcționat între secolele IV-III d.Hr. În apropierea rezervației a fost construită, începând din 2011, Mânăstirea Sf. Gherman, unde mulți credincioși merg să se reculeagă prin rugăciune.

Versanții de la Canaraua Fetii reprezintă casa și locul de odihnă pentru mai multe specii de păsări. Printre cele mai ușor de observat sunt șorecarii și acvila de câmp. Arealul este un mediu propice pentru numeroase mamifere, dar și pentru broaștele țestoase de uscat dobrogene, care și-au dezvoltat habitatul în zonă, acesta fiind unul din elementele pentru care zona a fost declarată protejată.

5. Rezervația naturală ”Dealul Bujorului”

 Întinsă pe o suprafață generoasă, de aproximativ 51 de hectare, Rezervația naturală Dealul Bujorului este în județul Tulcea, în zona central-nordică a Podișului Babadag, în apropierea satului Atmagea, comuna Ciucurova.

Primăvara, rezervația arată ca un adevărat paradis verde, din care nu lipsește specia de bujor românesc Paeonia peregrina, care figurează pe Lista Roșie a plantelor superioare din România, în categoria vulnerabil și rar, este ocrotit prin lege și declarat monument al naturii.

În Rezervația ”Dealul Bujorului” am văzut primăvara și câteva lalele vărgate, destul de rare în Dobrogea, motiv pentru care sunt protejate de lege.

 

În rezervație se poate ajunge, fie dinspre Atmagea, pe un drum agricol, fie dinspre localitatea Nicolae Bălcescu, pe un drum forestier.

6. Rezervația naturală Dumbrăveni

O altă rezervație de basm situată în județul Constanța este Dumbrăveni. Localitatea cu același nume se află la aproximativ 70 de km de orașul Constanța și are cel mai redus număr de locuitori din tot județul. La ultimul recensământ au fost înregistrate doar 552 de persoane.

Drumul spre comuna Dumbrăveni trece prin pădurea de foioase și este un adevărat spectacol. Rezervația Dumbrăveni, situată în zona de S-V a județului Constanța se întinde pe o suprafață de peste 2000 de hectare. Ea a fost declarată arie protejată, în anul 2007, fiind încadrată în bioregiunea geografică stepică a Podișului Dobrogei.

La Dumbrăveni au fost descoperite două biserici rupestre, care au câteva încăperi și o galerie, cioplite în versantul de nord al stâncii calcaroase. Lăcașurile sunt atestate istoric în Evul Mediu Timpuriu. Arheologii care le-au cercetat, spun că bisericile rupestre de la Dumbrăveni sunt din secolele IX-X.

În cadrul săpăturilor de salvare din anul 1992, arheologii au descoperit într-unul dintre mormintele cercetate și o monedă din bronz, din secolul IV d.Hr., care constituie o dovadă privind existența în zonă a unei mici comunități paleocreștine.

Dumbrăveni este o rezervație extrem de frumoasă, în care poți petrece câteva ore în natură. La întoarcere, treceți prin localitatea Adamclisi, pentru a vizita Monumentul, cetatea și muzeul, care ne prezintă informații istorice foarte interesante și captivante.

7. Rezervația naturală Hagieni

Puțini constănțeni sau turiști au ajuns în Pădurea Hagieni. Rezervația naturală Pădurea Hagieni este situată în partea sud-estică a Podișului Dobrogei de Sud, la o distanță de aproximativ 10 kilometri de orașul Mangalia. Mărginită de localitățile Albești, Hagieni și Limanu, pădurea se întinde pe o suprafață de 586 de hectare, din care, pe 395 de hectare este rezervația propriu-zisă.

În aria protejată nu este permis accesul cu mașina, însă vizitatorii se pot plimba pe jos, pentru a se bucura de natură. Rezervația Hagieni are un traseu important de 2-3 ore și ajunge la Cazane, o zonă foarte frumoasă, cu un lac în interior. Acolo sunt și niște puțuri care alimentează cu apă orașul Mangalia.

Rezervația este foarte vastă, însă două trasee sunt accesibile pentru turiști. Primul este spre zona denumită Pănoiu, iar al doilea traseu trece prin centrul rezervației și este denumit zona Cazane, pentru că pe acele terenuri sunt trei gropi mai adânci, care seamănă cu niște cazane.

Pădurea Hagieni a fost declarată arie protejată, în anul 1970. Rezervația adăpostește 841 de specii de plante, dar și foarte multe specii de păsări și animale care nu se regăsesc în alte zone ale țării.

Cele mai reprezentative sunt pădurile de cărpiniță, păliur, scumpie, iasomie și ciumbriță. Există însă și specii de animale rare care își găsesc adăpostul la Hagieni, printre care broasca țestoasă dobrogeană, vipera cu corn dobrogeană, gușterul și șarpele rău.

În rezervație trăiesc, de asemenea, porci mistreți, fazani, căprioare, vulpi, șacali, iepuri și multe alte specii de animale și păsări.

8. Rezervația naturală Dunele marine de la Agigea

Dunele marine de la Agigea sunt singurele dune care au mai rămas pe tot litoralul românesc. Ele s-au păstrat pentru că au fost protejate, iar zona a primit statutul de rezervație a României. Nici măcar în Al Doilea Război Mondial, când Ministerul de Război dorea să construiască la Agigea un sistem de apărare, autoritățile nu au reușit să distrugă rezervația, deși intenționau să facă acest lucru.

Dunele marine de la Agigea reprezintă habitatul dominant care era, în urmă cu 100 de ani, pe aproape tot litoralul românesc.

”La Agigea sunt singurele dune care au rămas pe țărmul românesc al Mării Negre, exceptând Delta Dunării, unde este un alt tip de dune, formate în combinație foarte mare cu nisipul adus de fluviu.

Aici, este vorba de niște dune instalate pe un substrat dur, calcaros. Sunt dune marine, fără aluviuni prea mari din partea Dunării. Ele sunt singurele care au mai rămas, pentru că restul litoralului s-a transformat în plaje, au apărut pensiuni, hoteluri și tot felul de alte lucruri. Dunele de la Agigea au fost protejate.

Mai întâi, au fost îngrădite de către prof. Ioan Borcea, prin 1925-1926, iar în 1938 au primit statutul de Rezervație a României”, a declarat pentru Discover Dobrogea directorul Stațiunii Biologice Marine ”Prof. Dr. Ioan Borcea” de la Agigea, Emanuel-Ștefan Baltag.

Stațiunea de cercetare de la Agigea este destul de veche și e cunoscută în întreaga țară, pentru că a fost înființată în anul 1926, acum aproape 100 de ani. Este prima Stațiune de Cercetare a Mării Negre din țara noastră, astfel că are o popularitate foarte mare, mai ales în rândul biologilor.

Rezervația este vizitată atât de către constănțeni, cât și de turiști. Ei vin aici în special primăvara, vara și toamna, pentru a vedea atât stațiunea, cât și dunele marine de la Agigea. Este una din primele rezervații din România și singura din țară în care pot fi observate dunele marine de nisip, am mai aflat de la directorul Stațiunii Biologice Marine de la Agigea, Emanuel-Ștefan Baltag.

9. Rezervația Allah Bair sau ”Dealul lui Dumnezeu”

Rezervația Allah Bair le oferă constănțenilor care se gândesc să dea o fugă la munte, o alternativă minunată pentru petrecerea unei zile în natură, dar și turiștilor care ajung în zonă și vor să viziteze un loc deosebit. Sute de specii de plante, animale și păsări, peisajele încântătoare, canioanele spectaculoase săpate în loess, traseele interesante printre rocile de vârstă cretacică și jurasică, toate fac din această rezervație naturală situată pe raza comunei constănțene Crucea, o destinație care nu trebuie ratată de amatorii de drumeții și iubitorii de frumos.

Rezervația Allah Bair, arie protejată Natura 2000, se află în comuna Crucea, în zona satului Băltăgești și se întinde printre văile denumite de localnici Saragea Dere și Satișkioi Dere.

Comuna Crucea se află în partea centrală a Dobrogei, în nordul Podișului Dorobanțu, unde relieful este dominat de ”Dealul Înșiratelor”. Ramificațiile acestui deal au direcția de la vest la est. Este numit așa, pentru că pe coama lui sunt înlănțuite mai multe movile, cu înălțimea maximă de 200 de metri.

Dealul Allah Bair este cel mai înalt din județul Constanța și are o altitudine de 205 metri, pe care o atinge în vârful Saragea Iuiuk. Este minunat să pășești pe rocile de vârstă cretacică și jurasică și să găsești eșantioane formate prin depunerea cochiliilor și a exoscheletelor unor animale marine nevertebrate, în urmă cu aproximativ 20-30 de milioane de ani.

Versantul vestic al dealului Allah Bair este străbătut de canioane spectaculoase săpate în loess, care permit dezvoltarea unei vegetații specific, dar sunt și locuri ideale pentru numeroase specii de păsări, printre care minunatele prigorii și dumbrăvence.

Cel mai mare canion a fost denumit de localnici ”Valea adâncă”, fiind o râpă foarte frumoasă, dar, în acealși timp și periculoasă, deoarece malul se poate surpa dacă de apropiem prea mult de ea.
Cele peste 322 de specii de plante identificate în rezervaţie reprezintă un adevărat tezaur floristic de interes ştiinţific. Printre speciile rare și ocrotite se numără clopoţelul dobrogean, fetica, migdalul pitic și dediţeii.

10. Rezervația naturală Enisala

Mulți turiști ajung în fiecare an la Cetatea Enisala, însă puțini știu că în zonă există și Rezervația naturală Enisala. Aceasta are o suprafață de aproape 58 de hectare și este situată pe teritoriul administrativ al comunei Sarichioi.

Rezervația Enisala este reprezentativă pentru peisajul de litoral fosil al Mării Negre, dinaintea închiderii lagunelor litorale. De asemenea, aceasta ne oferă un punct de perspectivă unic în România, deoarece putem observa aproape toate tipurile de peisaj din Dobrogea, respectiv stâncării, stepe petrofile și de loess, Lacul Babadag și laguna Razim, cu vegetație tipică de zone umede, Insula Popina și chiar partea sudică a Deltei Dunării sau Marea Neagră.

Valoarea peisagistică a Rezervației naturale Enisala este sporită de prezența ruinelor Cetății Heracleea, acum denumită Enisala, dar și de existența unor mici grote neexploatate turistic.

Este important să știm că într-o rezervație naturală nu se fac grătare și nu avem voie să rupem plantele, dacă dorim să se bucure de ele și copiii sau nepoții noștri. Într-o arie protejată, putem să facem însă drumeții în natură, să respirăm aer curat și să petrecem o zi în liniște, departe de lumea dezlănțuită din orașe, însă nu trebuie să lăsăm deșeuri în urma noastră, ci doar să ne bucurăm de natură și să respectăm mediul înconjurător.