De ziua ei, pe lângă tradiționala urare de ”La mulți ani!”, am întocmit un Top 10 al aspectelor care definesc unicitatea și farmecul regiunii Dobrogea. Chiar dacă este cea mai ”vârstnică” zonă a României, e foarte frumoasă, bogată și ”bine dotată”, motiv pentru care brand-ul Dobrogea trebuie promovat la adevărata lui valoare, astfel încât toți turiștii, români sau străini, să-i afle istoria și potențialul.

1. Dobrogea, singurul teritoriu din România situat între Dunăre și Marea Neagră

Ziua Dobrogei, Dobrogea intre Dunare si mare

Fotografie preluată de pe site-ul guraportitei.ro

Litoralul și Delta Dunării fac din Dobrogea o destinație unică, un tărâm de vis pentru oricine o vizitează. Indiferent că vorbim despre Constanța sau de Tulcea, în regiune există peisaje unice în Europa, numeroase urme ale civilizației antice, condimentate cu un puternic spirit religios și o diversitate etnică demnă de invidiat.

2. Constanța, cel mai vechi oraș de pe teritoriul României actuale, locuit fără întrerupere

DobrogeaConstanța este cel mai vechi oraș cu locuire continuă de pe teritoriul României, un fel de  palimpsest (un pergament sau papirus de pe care s-a șters sau s-a ras scrierea inițială pentru a se putea utiliza din nou și pe care se mai văd urmele vechiului text), ar spune istoricii. Prima atestare documentară datează din 657 î.Hr., când, pe locul actualei peninsule s-a format colonia grecească Tomis. Localitatea a fost cucerită de romani în 71 î.Hr. și redenumită Constantiana, după sora împăratului Constantin cel Mare. Constanța a suferit un declin sub conducerea otomană și a devenit un simplu sat de pescari greci și de crescători tătari de cai și oi. După Războiul de Independență din 1877-1878, când Dobrogea a redevenit parte a României, Regele Carol I a devoltat un adevărat proiect de țară în această regiune.

3. Cetatea Histria, cea mai veche așezare urbană din țară

Cetatea Histria

Foto: Mihail Serbănescu, Ed. Romart Design

Actuala comună Istria a fost în antichitate orașul prosper Histria, fondat de coloniștii greci veniți din Milet și a avut o dezvoltare neîntreruptă timp de aproape 1300 ani, din perioada greacă până în cea bizantină. Ea a fost abandonată în secolul al VII-lea d.Hr., din cauza colmatării vechiului golf al Mării Negre în care era amenajat portul, devenit ulterior complexul lagunar Razelm-Sinoe. Istoricii spun că la Histria au fost bătute primele monede în argint de pe actualul teritoriul al României. Cea mai veche așezare urbană din țară, Histria, a fost descoperită în urma săpăturilor arheologice, începute în 1914 de către istoricul și arheologul Vasile Pârvan. Acestea au scos la iveală, pe lângă zidurile incintă, o serie de monumente importante realizate în perioade diferite din existența cetății.

4. Dobrogea are cel mai numeros mix etnic, cultural și arhitectural din zona balcanică

Dobrogea multiculturalitate

Dobrogea, regiunea dintre Marea Neagră și Dunăre, reprezintă un mix de culturi și de clădiri, un melanj de tip balcanic, influențat de perioadele în care locuințele au fost construite. Pentru că a trecut prin diferite stăpâniri, zona Dobrogea reprezintă un colaj de contraste, are un farmec aparte, iar localnicii sunt foarte ospitalieri. 17 minorități etnice conviețuiesc laolaltă în pace și armonie, pe lângă români: turci, bulgari, tătari, rromi, evrei, greci, armeni, ruşi, lipoveni, ucraineni, găgăuzi, germani, italieni, albanezi, sârbi, unguri și aromâni.

5. Singura regiune din țară cu toate formele de relief și cu cei mai vechi munți

Muntii Macinului Dobrogea

Foto: Mihail Șerbănescu, Ed. Romart Design

Situată în partea de S-E  a României, zona istorică Dobrogea este extrem de variată în privința reliefului și geologiei, dar și din punct de vedere al microclimei, hidrografiei, florei și faunei.  Diversitatea tipurilor genetice de relief este caracteristică spațiului dobrogean, fiind regiunea din țară cu toate formele importante de relief: munte, deal, câmpie, podiș, depresiuni și văi.

În Dobrogea există cei mai vechi munți din România, Măcin. Munții hercinici Măcin sunt cei mai mici din țară și fac parte din Podișul Dobrogei. Cel mai înalt pisc este Vârful Greci (Țuțuiatul), de 467 de metri. Tot aici, găsim Dealurile Tulcei, situate în Masivul Dobrogei de Nord, care se prezintă ca o succesiune de inselberguri, ale căror altitudini se mențin în jurul valorii a 200 de metri. În regiune se întâlnesc și numeroase podișuri: Niculițel, Babadag, dar și depresiuni, văi, podișuri și câmpii.

6. Cel mai diversificat bazin hidrografic

Cel mai dives bazin hidrografic se alfă tot în Dobrogea: fluviul Dunărea, Marea Neagră, râuri, lacuri, ape subterane, limanuri și izvoare termale. Cu toate acestea însă, rețeaua hidrografică este tributară Dunării și Mării Negre, râurile Dobrogei fiind de dimensiuni reduse, dar cu efecte devastatoare în perioada inundațiilor. Situat pe țărmul Mării Negre, între localitățile Eforie Nord și Eforie Sud, Lacul Techirghiol este cel mai întins lac salin din România, având o lungime de 7,5 km, adâncimea de maximum 9 metri și salinitatea de peste 90 gr/l. El se deosebește de celelalte lacuri, prin aspectele sale fizico-geografice și prin calitățile terapeutice ale apei și nămolului.

7. Dobrogea, regiunea cu cel mai mare potențial energetic eolian 

Dobrogea parc eolian

Dobrogea este considerată a fi cea mai  cea mai bună regiune din Europa, din punct de vedere al potenţialului eolian. Zona situată între Dunăre şi Marea Neagră are o intensitate medie de 7,2 metri/secundă pe parcursul întregului an, fiind locul ideal pentru amplasarea de turbine eoliene. În plus, teritoriul relativ plat și densitatea scăzută a populației din regiune, fac din Dobrogea zona propice pentru industria eoliană. Pe de altă parte însă, localnicii și specialiștii se tem ca elicele turbinelor să nu gonească păsările care vin frecvent în zonă. În zona Cogealac-Fântânele există cel mai mare parc eolian din Europa.

8. Delta Dunării, cel mai divers ecosistem din Europa

Ecosistem Delta Dunarii

Foto: Octavian Șerbănescu

Ecosistemul Deltei Dunării este unic în Europa. Peste 300 de specii de păsări, 130 de specii de pește și 1150 de specii de plante cuprinde acest fabulos tărâm al apelor. Delta este vie, iar cele trei canale ale ei, Chilia, Sulina și Sf. Gheorghe, împrejmuite cu stuf și papură și decorate cu nuferi albi și galbeni, creează o lume de poveste pentru toți cei care o vizitează

9. Cel mai mare monument arhitectural antic din țară, Tropaeum Traiani

Tropaeum Traiani

Monumentul Tropaeum Traiani, a fost ridicat între anii 106-109 d.Hr., în cinstea împăratului Traian, pentru comemorarea celor 3800 de soldați romani care au pierit în lupta de la Adamclisi. Este cea mai importantă și mai impunătoare construcție arhitecturală antică din România și a fost construită pentru a reprezenta un simbol al victoriei lui Traian în războaiele pentru cucerirea Daciei. Înălțimea monumentului are 40 de metri și este aproximativ egală cu diametrul bazei.

10. Portul Constanța și Podul de la Cernavodă, proiectul de țară al Regelui Carol I pentru Dobrogea

Kiustenge, Constanța de acum, era un sat somnolent și adâncit în uitare în 1878 când Dobrogea a revenit la țară. În acel an, Constanța avea doar câteva case și restul erau bordeie. Au existat la acea vreme discuții intense între liberalii aflați la putere și conservatorii care erau în opoziție, pentru a stabili dacă trebuie să luăm Dobrogea, care ne era anexată în Tratatul de pace de la Berlin. Regele Carol I, Mihail Kogălniceanu și Ion C. Brătianu au înțeles avantajul major pe care îl putea avea România prin ieșirea la Marea-Neagră și au susținut valorificarea acestei oportunități. Kogalniceanu spunea că ”Marea reprezintă plămânii unei țări.”, I.C. Brătianu era convins că pe aici ne vom lega de întreaga lume și Carol I se gândea că: ”fără mare, țara noastră are mult mai puține oportunități comerciale, economice și chiar culturale și spirituale.” Regele Carol I a avut pentru Dobrogea un adevărat proiect de țară, care s-a materializat prin construcții fără precedent, printre care: Portul Constanța și Podul de la Cernavodă, realizate de Anghel Saligny.

Pentru că ați avut răbdarea și curiozitatea să citiți până aici, vă recompensez cu încă un obiectiv drag mie, pentru care Dobrogea merită să fie vizitată. Este vorba despre Cazinoul din Constanța, a cărui reabilitare o așteaptă o țară întreagă, ba chiar și turiștii străini, de peste 10 ani. Potrivit ultimelor promisiuni ale primarului Constanței, până în anul 2020 vor începe lucrările. 

11. Cazinoul din Constanța, cea mai mare clădire în stil Art Nouveau din România și unic în lume

Cazinou Constanta

Simbolul orașului Constanța, Cazinoul, este singura clădire din lume care are trei fundații, astfel că nu poate fi eclipsată de niciun imobil din acest punct de vedere. Cele 3 fundații au fost realizate de doi arhitecți, Daniel Renard și Petre Antonescu, fiind proiectate în guvernări diferite, Daniel fiind susținut de liberali și Antonescu de conservatori. Pentru că cei doi avut viziuni distincte, fiecare a dărâmat fundația celuilalt, iar într-un final a rămas construcția proiectată de Daniel Renard, cea pe care o cunoaștem astăzi.

Cazinoul este original și unic în lume din mai multe motive. Unul dintre ele este că-i construit pe o porțiune de teren extrasă din mare. Nici o altă clădire nu poate concura din acest punct de vedere cu bijuteria Constanței. Anghel Saligny a fost cel care a avut curajul să îl pună în operă, începând din anul 1903. El coordona atunci și lucările de construcție a Portului Constanța, iar pentru a realiza faleza din fața Cazinoului a fost nevoie atât de geniul său și de experiența inginerilor portului, cât și de utilajele care au fost aduse din port cu această ocazie.

Sunt mult mai multe lucruri frumoase de spus despre Dobrogea la ceas aniversar, dar cu siguranță le veți regăsi în următoarele articole. La mulți ani buni, Dobrogea!

Share

Leave a Reply